Multilingual Scriptures Home » Romanian Cornilescu Bible » Matthew
| Romanian Cornilescu Bible | ||
| Chapter # | Verse # | Verse Detail |
| 1 | 1 | Cartea neamului lui Isus Hristos, fiul lui David, fiul lui Avraam. |
| 1 | 2 | Avraam a născut pe Isaac; Isaac a născut pe Iacov; Iacov a născut pe Iuda şi fraţii lui; |
| 1 | 3 | Iuda a născut pe Fares şi Zara, din Tamar; Fares a născut pe Esrom; Esrom a născut pe Aram; |
| 1 | 4 | Aram a născut pe Aminadab; Aminadab a născut pe Naason; Naason a născut pe Salmon; |
| 1 | 5 | Salmon a născut pe Boaz, din Rahab; Boaz a născut pe Obed, din Rut; Obed a născut pe Iese; |
| 1 | 6 | Iese a născut pe împăratul David. Împăratul David a născut pe Solomon, din văduva lui Urie; |
| 1 | 7 | Solomon a născut pe Roboam; Roboam a născut pe Abia; Abia a născut pe Asa; |
| 1 | 8 | Asa a născut pe Iosafat; Iosafat a născut pe Ioram; Ioram a născut pe Ozia; |
| 1 | 9 | Ozia a născut pe Ioatam; Ioatam a născut pe Ahaz; Ahaz a născut pe Ezechia; |
| 1 | 10 | Ezechia a născut pe Manase; Manase a născut pe Amon; Amon a născut pe Iosia; |
| 1 | 11 | Iosia a născut pe Iehonia şi fraţii lui, pe vremea strămutării în Babilon. |
| 1 | 12 | După strămutarea în Babilon, Iehonia a născut pe Salatiel; Salatiel a născut pe Zorobabel; |
| 1 | 13 | Zorobabel a născut pe Abiud; Abiud a născut pe Eliachim; Eliachim a născut pe Azor; |
| 1 | 14 | Azor a născut pe Sadoc; Sadoc a născut pe Achim; Achim a născut pe Eliud; |
| 1 | 15 | Eliud a născut pe Eleazar; Eleazar a născut pe Matan; Matan a născut pe Iacov; |
| 1 | 16 | Iacov a născut pe Iosif, bărbatul Mariei, din care S'a născut Isus, care Se cheamă Hristos. |
| 1 | 17 | Deci, dela Avraam pînă la David, sînt patrusprezece neamuri de toate; dela David pînă la strămutarea în Babilon sînt patrusprezece neamuri; şi dela strămutarea în Babilon pînă la Hristos, sînt patrusprezece neamuri. |
| 1 | 18 | Iar naşterea lui Isus Hristos a fost aşa: Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; şi înainte ca să locuiască ei împreună, ea s'a aflat însărcinată dela Duhul Sfînt. |
| 1 | 19 | Iosif, bărbatul ei, era un om neprihănit, şi nu voia s'o facă de ruşine înaintea lumii; de aceea şi -a pus de gînd s'o lase pe ascuns. |
| 1 | 20 | Dar pe cînd se gîndea el la aceste lucruri, i s'a arătat în vis un înger al Domnului, şi i -a zis: ,,Iosife, fiul lui David, nu te teme să iei la tine pe Maria, nevastă-ta, căci ce s'a zămislit în ea, este dela Duhul Sfînt. |
| 1 | 21 | Ea va naşte un Fiu, şi -i vei pune numele Isus, pentru că El va mîntui pe poporul Lui de păcatele sale.`` |
| 1 | 22 | Toate aceste lucruri s'au întîmplat ca să se împlinească ce vestise Domnul prin proorocul, care zice: |
| 1 | 23 | ,,Iată, fecioara va fi însărcinată, va naşte un fiu, şi -i vor pune numele Emanuil``, care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Dumnezeu este cu noi``. |
| 1 | 24 | Cînd s'a trezit Iosif din somn, a făcut cum îi poruncise îngerul Domnului; şi a luat la el pe nevastă-sa. |
| 1 | 25 | Dar n'a cunoscut -o, pînă ce ea a născut un fiu. Şi el i -a pus numele Isus. |
| 2 | 1 | După ce S'a născut Isus în Betleemul din Iudea, în zilele împăratului Irod, iată că au venit nişte magi din Răsărit la Ierusalim, |
| 2 | 2 | şi au întrebat: ,,Unde este Împăratul de curînd născut al Iudeilor? Fiindcă I-am văzut steaua în Răsărit, şi am venit să ne închinăm Lui.`` |
| 2 | 3 | Cînd a auzit împăratul Irod acest lucru, s'a turburat mult; şi tot Ierusalimul s'a turburat împreună cu el. |
| 2 | 4 | A adunat pe toţi preoţii cei mai de seamă şi pe cărturarii norodului, şi a căutat să afle dela ei unde trebuia să Se nască Hristosul. |
| 2 | 5 | ,,În Betleemul din Iudea``, i-au răspuns ei, ,,căci iată ce a fost scris prin proorocul: |
| 2 | 6 | ,Şi tu, Betleeme, ţara lui Iuda, nu eşti nici de cum cea mai neînsemnată dintre căpeteniile lui Iuda; căci din tine va ieşi o Căpetenie, care va fi Păstorul poporului Meu Israel.`` |
| 2 | 7 | Atunci Irod a chemat în ascuns pe magi, şi a aflat întocmai dela ei vremea în care se arătase steaua. |
| 2 | 8 | Apoi i -a trimes la Betleem, şi le -a zis: ,,duceţi-vă de cercetaţi cu deamăruntul despre Prunc: şi cînd Îl veţi găsi, daţi-mi şi mie de ştire, ca să vin şi eu să mă închin Lui.`` |
| 2 | 9 | După ce au ascultat pe împăratul, magii au plecat. Şi iată că steaua, pe care o văzuseră în Răsărit, mergea înaintea lor, pînă ce a venit şi s'a oprit deasupra locului unde era Pruncul. |
| 2 | 10 | Cînd au văzut ei steaua, n'au mai putut de bucurie. |
| 2 | 11 | Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s'au aruncat cu faţa la pămînt, şi I s'au închinat; apoi şi-au deschis vistieriile, şi I-au adus daruri: aur, tămîie şi smirnă. |
| 2 | 12 | În urmă, au fost înştiinţaţi de Dumnezeu în vis să nu mai dea pe la Irod, şi s'au întors în ţara lor pe un alt drum. |
| 2 | 13 | După ce au plecat magii, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, fugi în Egipt, şi rămîi acolo pînă îţi voi spune eu; căci Irod are să caute Pruncul, ca să -L omoare.`` |
| 2 | 14 | Iosif s'a sculat, a luat Pruncul şi pe mama lui, noaptea, şi a plecat în Egipt. |
| 2 | 15 | Acolo a rămas pînă la moartea lui Irod, ca să se împlineacă ce fusese vestit de Domnul prin proorocul care zice: ,,Am chemat pe Fiul Meu din Egipt.`` |
| 2 | 16 | Atunci Irod, cînd a văzut că fusese înşelat de magi, s'a mîniat foarte tare, şi a trimes să omoare pe toţi pruncii de parte bărbătească, dela doi ani în jos, cari erau în Betleem şi în toate împrejurimile lui, potrivit cu vremea, pe care o aflase întocmai dela magi. |
| 2 | 17 | Atunci s'a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: |
| 2 | 18 | ,,Un ţipăt s'a auzit în Rama, plîngere, şi bocet mult: Rahela îşi jălea copiii, şi nu voia să fie mîngîiată, pentrucă nu mai erau.`` |
| 2 | 19 | După ce a murit Irod, un înger al Domnului se arată în vis lui Iosif, în Egipt, |
| 2 | 20 | şi -i zice: ,,Scoală-te, ia Pruncul şi pe mama Lui, şi du-te în ţara lui Israel, căci au murit ceice căutau să ia viaţa Pruncului.`` |
| 2 | 21 | Iosif s'a sculat, a luat Pruncul şi pe mama Lui, şi a venit în ţara lui Israel. |
| 2 | 22 | Dar cînd a auzit că în Iudea împărăţeşte Arhelau, în locul tatălui său Irod, s'a temut să se ducă acolo; şi, fiind înştiinţat de Dumnezeu în vis, a plecat în părţile Galileii. |
| 2 | 23 | A venit acolo, şi a locuit într'o cetate, numită Nazaret, ca să se împlinească ce fusese vestit prin prooroci: că El va fi chemat Nazarinean. |
| 3 | 1 | În vremea aceea a venit Ioan Botezătorul, şi propovăduia în pustia Iudeii. |
| 3 | 2 | El zicea: ,,Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.`` |
| 3 | 3 | Ioan acesta este acela care fusese vestit prin proorocul Isaia, cînd zice: ,,Iată glasul celui ce strigă în pustie: ,Pregătiţi calea Domnului, neteziţi -I cărările.`` |
| 3 | 4 | Ioan purta o haină de păr de cămilă, şi la mijloc era încins cu un brîu de curea. El se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică. |
| 3 | 5 | Locuitorii din Ierusalim, din toată Iudea şi din toate împrejurimile Iordanului, au început să iasă la el; |
| 3 | 6 | şi, mărturisindu-şi păcatele, erau botezaţi de el în rîul Iordan. |
| 3 | 7 | Dar cînd a văzut pe mulţi din Farisei şi din Saduchei că vin să primească botezul lui, le -a zis: ,,Pui de năpîrci, cine v'a învăţat să fugiţi de mînia viitoare? |
| 3 | 8 | Faceţi dar roade vrednice de pocăinţa voastră. |
| 3 | 9 | Şi să nu credeţi că puteţi zice în voi înşivă: ,Avem ca tată pe Avraam!` Căci vă spun că Dumnezeu din pietrele acestea poate să ridice fii lui Avraam. |
| 3 | 10 | Iată că securea a şi fost înfiptă la rădăcina pomilor: deci, orice pom, care nu face roadă bună, va fi tăiat şi aruncat în foc. |
| 3 | 11 | Cît despre mine, eu vă botez cu apă, spre pocăinţă; dar Celce vine după mine, este mai puternic decît mine, şi eu nu sînt vrednic să -I duc încălţămintele. El vă va boteza cu Duhul Sfînt şi cu foc. |
| 3 | 12 | Acela Îşi are lopata în mînă, Îşi va curăţi cu desăvîrşire aria, şi Îşi va strînge grîul în grînar; dar pleava o va arde într'un foc care nu se stinge.`` |
| 3 | 13 | Atunci a venit Isus din Galilea la Iordan, la Ioan, ca să fie botezat de el. |
| 3 | 14 | Dar Ioan căuta să -l oprească. ,,Eu``, zicea el, ,,am trebuinţă să fiu botezat de Tine, şi Tu vii la mine?`` |
| 3 | 15 | Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Lasă-Mă acum, căci aşa se cade să împlinim tot ce trebuie împlinit.`` Atunci Ioan L -a lăsat. |
| 3 | 16 | De îndată ce a fost botezat, Isus a ieşit afară din apă. Şi în clipa aceea cerurile s'au deschis, şi a văzut pe Duhul lui Dumnezeu pogorîndu-Se în chip de porumbel şi venind peste El. |
| 3 | 17 | Şi din ceruri s'a auzit un glas, care zicea: ,,Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea.`` |
| 4 | 1 | Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustie, ca să fie ispitit de diavolul. |
| 4 | 2 | Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a flămînzit. |
| 4 | 3 | Ispititorul s'a apropiat de El, şi i -a zis: ,,Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte ca pietrele acestea să se facă pîni.`` |
| 4 | 4 | Drept răspuns, Isus i -a zis: ,,Este scris: ,Omul nu trăieşte numai cu pîne, ci cu orice cuvînt care iese din gura lui Dumnezeu.`` |
| 4 | 5 | Atunci diavolul L -a dus în sfînta cetate, L -a pus pe straşina Templului, |
| 4 | 6 | şi I -a zis: ,,Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos; căci este scris: ,El va porunci îngerilor Săi să vegheze asupra Ta; şi ei Te vor lua pe mîni, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.`` |
| 4 | 7 | ,,De asemenea este scris``, a zis Iisus: ,,Să nu ispiteşti pe Domnul, Dumnezeul tău.`` |
| 4 | 8 | Diavolul L -a dus apoi pe un munte foarte înalt, I -a arătat toate împărăţiile lumii şi strălucirea lor, şi I -a zis: |
| 4 | 9 | ,,Toate aceste lucruri Ţi le voi da Ţie, dacă Te vei arunca cu faţa la pămînt şi Te vei închina mie.`` |
| 4 | 10 | ,,Pleacă, Satano``, i -a răspuns Isus. ,,Căci este scris: ,Domnului, Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să -I slujeşti.`` |
| 4 | 11 | Atunci diavolul L -a lăsat. Şi deodată au venit la Isus nişte îngeri, şi au început să -I slujească. |
| 4 | 12 | Cînd a auzit Isus că Ioan fusese închis, a plecat în Galilea. |
| 4 | 13 | A părăsit Nazaretul, şi a venit de a locuit în Capernaum, lîngă mare, în ţinutul lui Zabulon şi Neftali, |
| 4 | 14 | ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: |
| 4 | 15 | ,,Ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, înspre mare, dincolo de Iordan, Galilea Neamurilor, |
| 4 | 16 | Norodul acesta, care zăcea în întunerec, a văzut o mare lumină; şi peste cei ce zăceau în ţinutul şi în umbra morţii, a răsărit lumina.`` |
| 4 | 17 | De atunci încolo, Isus a început să propovăduiască, şi să zică: ,,Pocăiţi-vă, căci Împărăţia cerurilor este aproape.`` |
| 4 | 18 | Pe cînd trecea pe lîngă marea Galileii, Isus a văzut doi fraţi: pe Simon, zis Petru, şi pe fratele său Andrei, cari aruncau o mreajă în mare; căci erau pescari. |
| 4 | 19 | El le -a zis: ,,Veniţi după Mine, şi vă voi face pescari de oameni.`` |
| 4 | 20 | Îndată ei au lăsat mrejile, şi au mers după El. |
| 4 | 21 | Deacolo a mers mai departe, şi a văzut pe alţi doi fraţi: pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, cari erau într'o corabie cu tatăl lor Zebedei, şi îşi cîrpeau mrejile. El i -a chemat. |
| 4 | 22 | Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor, şi au mers după El. |
| 4 | 23 | Isus străbătea toată Galilea, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi tămăduind orice boală şi orice neputinţă care era în norod. |
| 4 | 24 | I s'a dus vestea în toată Siria; şi aduceau la El pe toţi ceice sufereau de felurite boale şi chinuri: pe cei îndrăciţi, pe cei lunatici şi pe cei slăbănogi; şi El îi vindeca. |
| 4 | 25 | După El au mers multe noroade din Galilea, din Decapole, din Ierusalim, din Iudea şi de dincolo de Iordan. |
| 5 | 1 | Cînd a văzut Isus noroadele, S'a suit pe munte; şi dupăce a şezut jos, ucenicii Lui s'au apropiat de El. |
| 5 | 2 | Apoi a început să vorbească şi să -i înveţe astfel: |
| 5 | 3 | Ferice de cei săraci în duh, căci a lor este Împărăţia cerurilor! |
| 5 | 4 | Ferice de ceice plîng, căci ei vor fi mîngîiaţi! |
| 5 | 5 | Ferice de cei blînzi, căci ei vor moşteni pămîntul! |
| 5 | 6 | Ferice de cei flămînzi şi însetaţi după neprihănire, căci ei vor fi săturaţi! |
| 5 | 7 | Ferice de cei milostivi, căci ei vor avea parte de milă! |
| 5 | 8 | Ferice de cei cu inima curată, căci ei vor vedea pe Dumnezeu! |
| 5 | 9 | Ferice de cei împăciuitori, căci ei vor fi chemaţi fii ai lui Dumnezeu! |
| 5 | 10 | Ferice de cei prigoniţi din pricina neprihănirii, căci a lor este Împărăţia cerurilor! |
| 5 | 11 | Ferice va fi de voi cînd, din pricina Mea, oamenii vă vor ocărî, vă vor prigoni, şi vor spune tot felul de lucruri rele şi neadevărate împotriva voastră! |
| 5 | 12 | Bucuraţi-vă şi veseliţi-vă, pentrucă răsplata voastră este mare în ceruri; căci tot aşa au prigonit pe proorocii, cari au fost înainte de voi. |
| 5 | 13 | Voi sînteţi sarea pămîntului. Dar dacă sarea îşi pierde gustul, prin ce îşi va căpăta iarăş puterea de a săra? Atunci nu mai este bună la nimic decît să fie lepădată afară, şi călcată în picioare de oameni. |
| 5 | 14 | Voi sînteţi lumina lumii. O cetate aşezată pe un munte, nu poate să rămînă ascunsă. |
| 5 | 15 | Şi oamenii n'aprind lumina ca s'o pună supt obroc, ci o pun în sfeşnic, şi luminează tuturor celor din casă. |
| 5 | 16 | Tot aşa să lumineze şi lumina voastră înaintea oamenilor, ca ei să vadă faptele voastre bune, şi să slăvească pe Tatăl vostru, care este în ceruri. |
| 5 | 17 | Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Proorocii; am venit nu să stric, ci să împlinesc. |
| 5 | 18 | Căci adevărat vă spun, cîtă vreme nu va trece cerul şi pămîntul, nu va trece o iotă sau o frîntură de slovă din Lege, înainte ca să se fi întîmplat toate lucrurile. |
| 5 | 19 | Aşa că, ori cine va strica una din cele mai mici din aceste porunci, şi va învăţa pe oameni aşa, va fi chemat cel mai mic în Împărăţia cerurilor; dar oricine le va păzi, şi va învăţa pe alţii să le păzească, va fi chemat mare în Împărăţia cerurilor. |
| 5 | 20 | Căci vă spun că, dacă neprihănirea voastră nu va întrece neprihănirea cărturarilor şi a Fariseilor, cu niciun chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor. |
| 5 | 21 | Aţi auzit că s'a zis celor din vechime: ,Să nu ucizi; oricine va ucide, va cădea supt pedeapsa judecăţii.` |
| 5 | 22 | Dar Eu vă spun că ori şi cine se mînie pe fratele său, va cădea supt pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: ,Prostule!` va cădea supt pedeapsa Soborului; iar oricine -i va zice: ,Nebunule`, va cădea supt pedeapsa focului gheenei. |
| 5 | 23 | Aşa că, dacă îţi aduci darul la altar, şi acolo îţi aduci aminte că fratele tău are ceva împotriva ta, |
| 5 | 24 | lasă-ţi darul acolo înaintea altarului, şi du-te întîi de împacă-te cu fratele tău; apoi vino de adu-ţi darul. |
| 5 | 25 | Caută de te împacă de grab cu pîrîşul tău, cîtă vreme eşti cu el pe drum; ca nu cumva pîrîşul să te dea pe mîna judecătorului, judecătorul să te dea pe mîna temnicerului, şi să fii aruncat în temniţă. |
| 5 | 26 | Adevărat îţi spun că nu vei ieşi deacolo pînă nu vei plăti cel din urmă bănuţ.`` |
| 5 | 27 | Aţi auzit că s'a zis celor din vechime: ,,Să nu preacurveşti.`` |
| 5 | 28 | Dar Eu vă spun că ori şi cine se uită la o femeie, ca s'o poftească, a şi preacurvit cu ea în inima lui. |
| 5 | 29 | Dacă deci ochiul tău cel drept te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. |
| 5 | 30 | Dacă mîna ta cea dreaptă te face să cazi în păcat, taie -o şi leapădă -o dela tine; căci este spre folosul tău să piară unul din mădularele tale, şi să nu-ţi fie aruncat tot trupul în gheenă. |
| 5 | 31 | S'a zis iarăş: ,,Oricine îşi va lăsa nevasta, să -i dea o carte de despărţire.`` |
| 5 | 32 | Dar Eu vă spun că ori şi cine îşi va lăsa nevasta, afară numai de pricină de curvie, îi dă prilej să preacurvească; şi cine va lua de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte. |
| 5 | 33 | Aţi mai auzit iarăş că s'a zis celor din vechime: ,,Să nu juri strîmb; ci să împlineşti faţă de Domnul jurămintele tale.`` |
| 5 | 34 | Dar Eu vă spun: Să nu juraţi nicidecum; nici pe cer, pentru că este scaunul de domnie al lui Dumnezeu; |
| 5 | 35 | nici pe pămînt, pentru că este aşternutul picioarelor Lui; nici pe Ierusalim, pentrucă este cetatea marelui Împărat. |
| 5 | 36 | Să nu juri nici pe capul tău, căci nu poţi face un singur păr alb sau negru. |
| 5 | 37 | Felul vostru de vorbire să fie: ,,Da, da; nu, nu``; ce trece peste aceste cuvinte, vine dela cel rău. |
| 5 | 38 | Aţi auzit că s'a zis: ,,Ochi pentru ochi, şi dinte pentru dinte.`` |
| 5 | 39 | Dar Eu vă spun: Să nu vă împotriviţi celui ce vă face rău. Ci, oricui te loveşte peste obrazul drept, întoarce -i şi pe celalt. |
| 5 | 40 | Orişicui vrea să se judece cu tine, şi să-ţi ia haina, lasă -i şi cămaşa. |
| 5 | 41 | Dacă te sileşte cineva să mergi cu el o milă de loc, mergi cu el două. |
| 5 | 42 | Celui ce-ţi cere, dă -i; şi nu întoarce spatele celui ce vrea să se împrumute dela tine. |
| 5 | 43 | Aţi auzit că s'a zis: ,,Să iubeşti pe aproapele tău, şi să urăşti pe vrăjmaşul tău.`` |
| 5 | 44 | Dar Eu vă spun: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvîntaţi pe cei ce vă blastămă, faceţi bine celorce vă urăsc, şi rugaţi-vă pentru ceice vă asupresc şi vă prigonesc, |
| 5 | 45 | ca să fiţi fii ai Tatălui vostru care este în ceruri; căci El face să răsară soarele Său peste cei răi şi peste cei buni, şi dă ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi. |
| 5 | 46 | Dacă iubiţi numai pe cei ce vă iubesc, ce răsplată mai aşteptaţi? Nu fac aşa şi vameşii? |
| 5 | 47 | Şi dacă îmbrăţişaţi cu dragoste numai pe fraţii voştri, ce lucru neobicinuit faceţi? Oare păgînii nu fac la fel? |
| 5 | 48 | Voi fiţi dar desăvîrşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvîrşit. |
| 6 | 1 | Luaţi seama să nu vă îndepliniţi neprihănirea voastră înaintea oamenilor, ca să fiţi văzuţi de ei; altminteri, nu veţi avea răsplată dela Tatăl vostru care este în ceruri. |
| 6 | 2 | Tu, dar, cînd faci milostenie, nu suna cu trîmbiţa înaintea ta, cum fac făţarnicii, în sinagogi şi în uliţe, pentru ca să fie slăviţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata. |
| 6 | 3 | Ci tu, cînd faci milostenie, să nu ştie stînga ta ce face dreapta, |
| 6 | 4 | pentruca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. |
| 6 | 5 | Cînd vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stînd în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentruca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata. |
| 6 | 6 | Ci tu, cînd te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa, şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. |
| 6 | 7 | Cînd vă rugaţi, să nu bolborosiţi aceleaşi vorbe, ca păgînii, cărora li se pare că, dacă spun o mulţime de vorbe, vor fi ascultaţi. |
| 6 | 8 | Să nu vă asemănaţi cu ei; căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi trebuinţă, mai înainte ca să -I cereţi voi. |
| 6 | 9 | Iată dar cum trebuie să vă rugaţi: ,,Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; |
| 6 | 10 | vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer şi pe pămînt. |
| 6 | 11 | Pînea noastră cea de toate zilele (Sau: pentru mîne.) dă-ne -o nouă astăzi; |
| 6 | 12 | şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri (Greceşte: Lasă-ne datoriile noastre, cum şi noi am lăsat pe ale datornicilor noştri.); |
| 6 | 13 | şi nu ne duce în ispită, ci izbăveşte-ne de cel rău. Căci a Ta este împărăţia şi puterea şi slava în veci. Amin! |
| 6 | 14 | Dacă iertaţi oamenilor greşelile lor, şi Tatăl vostru cel ceresc vă va ierta greşelile voastre. |
| 6 | 15 | Dar dacă nu iertaţi oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre. |
| 6 | 16 | Cînd postiţi, să nu vă luaţi o înfăţişare posomorîtă, ca făţarnicii, cari îşi sluţesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat vă spun, că şi-au luat răsplata. |
| 6 | 17 | Ci tu, cînd posteşti, unge-ţi capul, şi spală-ţi faţa, |
| 6 | 18 | ca să te arăţi că posteşti nu oamenilor, ci Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti. |
| 6 | 19 | Nu vă strîngeţi comori pe pămînt, unde le mănîncă moliile şi rugina, şi unde le sapă şi le fură hoţii; |
| 6 | 20 | ci strîngeţi-vă comori în cer, unde nu le mănîncă moliile şi rugina şi unde hoţii nu le sapă, nici nu le fură. |
| 6 | 21 | Pentrucă unde este comoara voastră, acolo va fi şi inima voastră. |
| 6 | 22 | Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină; |
| 6 | 23 | dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întunerec. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întunerec, cît de mare trebuie să fie întunerecul acesta! |
| 6 | 24 | Nimeni nu poate sluji la doi stăpîni. Căci sau va urî pe unul şi va iubi pe celalt; sau va ţinea la unul, şi va nesocoti pe celalt: Nu puteţi sluji lui Dumnezeu şi lui Mamona. |
| 6 | 25 | Deaceea vă spun: Nu vă îngrijoraţi de viaţa voastră, gîndindu-vă ce veţi mînca, sau ce veţi bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veţi îmbrăca. Oare nu este viaţa mai mult decît hrana, şi trupul mai mult decît îmbrăcămintea? |
| 6 | 26 | Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu samănă, nici nu seceră, şi nici nu strîng nimic în grînare; şi totuş Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sînteţi voi cu mult mai de preţ decît ele? |
| 6 | 27 | Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? |
| 6 | 28 | Şi de ce vă îngrijoraţi de îmbrăcăminte? Uitaţi-vă cu băgare de seamă cum cresc crinii de pe cîmp: ei nici nu torc, nici nu ţes; |
| 6 | 29 | totuş vă spun că nici chiar Solomon, în toată slava lui, nu s'a îmbrăcat ca unul din ei. |
| 6 | 30 | Aşa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe cîmp, care astăzi este, dar mîne va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puţin credincioşilor? |
| 6 | 31 | Nu vă îngrijoraţi dar, zicînd: ,,Ce vom mînca?`` Sau: ,,Ce vom bea?`` Sau: ,,Cu ce ne vom îmbrăca?`` |
| 6 | 32 | Fiindcă toate aceste lucruri Neamurile le caută. Tatăl vostru cel ceresc ştie că aveţi trebuinţă de ele. |
| 6 | 33 | Căutaţi mai întîi Împărăţia lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. |
| 6 | 34 | Nu vă îngrijoraţi dar de ziua de mîne; căci ziua de mîne se va îngrijora de ea însăş. Ajunge zilei necazul ei. |
| 7 | 1 | Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi. |
| 7 | 2 | Căci cu ce judecată judecaţi, veţi fi judecaţi; şi cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura. |
| 7 | 3 | De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău? |
| 7 | 4 | Sau, cum poţi zice fratelui tău: ,,Lasă-mă să scot paiul din ochiul tău``, şi, cînd colo, tu ai o bîrnă într'al tău?... |
| 7 | 5 | Făţarnicule, scoate întîi bîrna din ochiul tău, şi atunci vei vedea desluşit să scoţi paiul din ochiul fratelui tău. |
| 7 | 6 | Să nu daţi cînilor lucrurile sfinte, şi să nu aruncaţi mărgăritarele voastre înaintea porcilor, ca nu cumva să le calce în picioare, şi să se întoarcă să vă rupă. |
| 7 | 7 | Cereţi, şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide. |
| 7 | 8 | Căci ori şi cine cere, capătă; cine caută, găseşte; şi celui ce bate, i se deschide. |
| 7 | 9 | Cine este omul acela dintre voi, care, dacă -i cere fiul său o pîne, să -i dea o piatră? |
| 7 | 10 | Sau, dacă -i cere un peşte, să -i dea un şarpe? |
| 7 | 11 | Deci, dacă voi, cari sînteţi răi, ştiţi să daţi daruri bune copiilor voştri, cu cît mai mult Tatăl vostru, care este în ceruri, va da lucruri bune celor ce I le cer! |
| 7 | 12 | Tot ce voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi la fel; căci în aceasta este cuprinsă Legea şi Proorocii. |
| 7 | 13 | Intraţi pe poarta cea strîmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare, şi mulţi sînt ceice intră pe ea. |
| 7 | 14 | Dar strîmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sînt ceice o află. |
| 7 | 15 | Păziţi-vă de prooroci mincinoşi. Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinlăuntru sînt nişte lupi răpitori. |
| 7 | 16 | Îi veţi cunoaşte după roadele lor. Culeg oamenii struguri din spini, sau smochine din mărăcini? |
| 7 | 17 | Tot aşa, orice pom bun face roade bune, dar pomul rău face roade rele. |
| 7 | 18 | Pomul bun nu poate face roade rele, nici pomul rău nu poate face roade bune. |
| 7 | 19 | Orice pom, care nu face roade bune, este tăiat şi aruncat în foc. |
| 7 | 20 | Aşa că după roadele lor îi veţi cunoaşte. |
| 7 | 21 | Nu orişicine-Mi zice: ,,Doamne, Doamne!`` va intra în Împărăţia cerurilor, ci celce face voia Tatălui Meu care este în ceruri. |
| 7 | 22 | Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: ,,Doamne, Doamne! N'am proorocit noi în Numele Tău? N'am scos noi draci în Numele Tău? Şi n'am făcut noi multe minuni în Numele Tău?`` |
| 7 | 23 | Atunci le voi spune curat: ,,Niciodată nu v'am cunoscut; depărtaţi-vă dela Mine, voi toţi cari lucraţi fărădelege.`` |
| 7 | 24 | De aceea, pe orişicine aude aceste cuvinte ale Mele, şi le face, îl voi asemăna cu un om cu judecată, care şi -a zidit casa pe stîncă. |
| 7 | 25 | A dat ploaia, au venit şivoaele, au suflat vînturile şi au bătut în casa aceea, dar ea nu s'a prăbuşit, pentrucă avea temelia zidită pe stîncă. |
| 7 | 26 | Însă ori şi cine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit, care şi -a zidit casa pe nisip. |
| 7 | 27 | A dat ploaia, au venit şivoaiele, au suflat vînturile, şi au izbit în casa aceea: ea s'a prăbuşit, şi prăbuşirea i -a fost mare.`` |
| 7 | 28 | După ce a sfîrşit Isus cuvîntările acestea, noroadele au rămas uimite de învăţătura Lui; |
| 7 | 29 | căci El îi învăţa ca unul care avea putere, nu cum îi învăţau cărturarii lor. |
| 8 | 1 | Cînd S'a coborît Isus de pe munte, multe noroade au mers după El. |
| 8 | 2 | Şi un lepros s'a apropiat de El, I s'a închinat, şi I -a zis: ,,Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti.`` |
| 8 | 3 | Isus a întins mîna, S'a atins de el, şi a zis: ,,Da, vreau, fii curăţit!`` Îndată a fost curăţită lepra lui. |
| 8 | 4 | Apoi Isus i -a zis: ,,Vezi să nu spui la nimeni; ci du-te de te arată preotului, şi adu darul, pe care l -a rînduit Moise, ca mărturie pentru ei.`` |
| 8 | 5 | Pe cînd intra Isus în Capernaum, s'a apropiat de El un sutaş, care -L ruga |
| 8 | 6 | şi -I zicea: ,,Doamne, robul meu zace în casă slăbănog, şi se chinuieşte cumplit.`` |
| 8 | 7 | Isus i -a zis: ,,Am să vin şi să -l tămăduiesc.`` |
| 8 | 8 | ,,Doamne``, a răspuns sutaşul, ,,nu sînt vrednic să intri supt acoperemîntul meu; ci zi numai un cuvînt, şi robul meu va fi tămăduit. |
| 8 | 9 | Căci şi eu sînt om supt stăpînire; am supt mine ostaşi, şi zic unuia: ,Du-te!` şi se duce; altuia: ,Vino!` şi vine; şi robului meu: ,Fă cutare lucru!` şi -l face. |
| 8 | 10 | Cînd a auzit Isus aceste vorbe, S'a mirat, şi a zis celor ce veneau după El: ,,Adevărat vă spun că nici în Israel n'am găsit o credinţă aşa de mare. |
| 8 | 11 | Dar vă spun că vor veni mulţi dela răsărit şi dela apus, şi vor sta la masă cu Avraam, Isaac şi Iacov în Împărăţia cerurilor. |
| 8 | 12 | Iar fiii Împărăţiei vor fi aruncaţi în întunerecul de afară, unde va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.`` |
| 8 | 13 | Apoi a zis sutaşului: ,,Du-te, şi facă-ţi-se după credinţa ta.`` Şi robul lui s'a tămăduit chiar în ceasul acela. |
| 8 | 14 | Isus S'a dus apoi în casa lui Petru, şi a văzut pe soacra acestuia zăcînd în pat, prinsă de friguri. |
| 8 | 15 | S'a atins de mîna ei, şi au lăsat -o frigurile; apoi ea s'a sculat, şi a început să -I slujească. |
| 8 | 16 | Seara, au adus la Isus pe mulţi îndrăciţi. El, prin cuvîntul Lui, a scos din ei duhurile necurate, şi a tămăduit pe toţi bolnavii, |
| 8 | 17 | ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: ,,El a luat asupra Lui neputinţele noastre şi a purtat boalele noastre.`` |
| 8 | 18 | Isus a văzut multe noroade împrejurul Său, şi a poruncit să treacă de cealaltă parte. |
| 8 | 19 | Atunci s'a apropiat de El un cărturar, şi I -a zis: ,,Învăţătorule, vreau să Te urmez ori unde vei merge.`` |
| 8 | 20 | Isus i -a răspuns: ,,Vulpile au vizuini, şi păsările cerului au cuiburi; dar Fiul omului n'are unde-Şi odihni capul.`` |
| 8 | 21 | Un altul, care era dintre ucenici, I -a zis: ,,Doamne, dă-mi voie să mă duc mai întîi să îngrop pe tatăl meu.`` |
| 8 | 22 | ,,Vino după Mine``, i -a răspuns Isus, ,,şi lasă morţii să-şi îngroape morţii.`` |
| 8 | 23 | Isus S'a suit într'o corabie, şi ucenicii Lui au mers după El. |
| 8 | 24 | Şi deodată s'a stîrnit pe mare o furtună atît de straşnică, încît corabia era acoperită de valuri. Şi El dormea. |
| 8 | 25 | Ucenicii s'au apropiat de El, şi L-au deşteptat, strigînd: ,,Doamne, scapă-ne, că pierim!`` |
| 8 | 26 | El le -a zis: ,,De ce vă este frică, puţin credincioşilor?`` Apoi S'a sculat, a certat vînturile şi marea, şi s'a făcut o linişte mare. |
| 8 | 27 | Oamenii aceia se mirau, şi ziceau: ,,Ce fel de om este acesta, de -L ascultă pînă şi vînturile şi marea?`` |
| 8 | 28 | Cînd a ajuns Isus de partea cealaltă, în ţinutul Gadarenilor, L-au întîmpinat doi îndrăciţi, cari ieşeau din morminte. Erau aşa de cumpliţi, că nimeni nu putea trece pe drumul acela. |
| 8 | 29 | Şi iată că au început să strige: ,,Ce legătură este între noi şi Tine, Isuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici să ne chinuieşti înainte de vreme?`` |
| 8 | 30 | Departe de ei era o turmă mare de porci, cari păşteau. |
| 8 | 31 | Dracii rugau pe Isus şi ziceau: ,,Dacă ne scoţi afară din ei, dă-ne voie să ne ducem în turma aceea de porci.`` |
| 8 | 32 | ,,Duceţi-vă``, le -a zis El. Ei au ieşit, şi au intrat în porci. Şi deodată toată turma s'a repezit de pe rîpă în mare, şi a pierit în ape. |
| 8 | 33 | Porcarii au fugit, şi s'au dus în cetate de au povestit tot ce se petrecuse şi cele întîmplate cu îndrăciţii. |
| 8 | 34 | Şi iată că toată cetatea a ieşit în întîmpinarea lui Isus; şi, cum L-au văzut, L-au rugat să plece din ţinutul lor. |
| 9 | 1 | Isus S'a suit într'o corabie, a trecut marea, şi a venit în cetatea Sa. |
| 9 | 2 | Şi iată că I-au adus un slăbănog, care zăcea într'un pat. Isus le -a văzut credinţa, şi a zis slăbănogului: ,,Îndrăzneşte, fiule! Păcatele îţi sînt iertate!`` |
| 9 | 3 | Şi iată că, unii din cărturari au zis în ei înşişi: ,,Omul acesta huleşte!`` |
| 9 | 4 | Isus, care le cunoştea gîndurile, a zis: ,,Pentruce aveţi gînduri rele în inimile voastre?`` |
| 9 | 5 | Căci ce este mai lesne? A zice: ,,Iertate îţi sînt păcatele``, sau a zice: ,,Scoală-te şi umblă?`` |
| 9 | 6 | Dar, ca să ştiţi că Fiul omului are putere pe pămînt să ierte păcatele, -,,Scoală-te``, a zis El slăbănogului, ,,ridică-ţi patul, şi du-te acasă.`` |
| 9 | 7 | Slăbănogul s'a sculat, şi s'a dus acasă. |
| 9 | 8 | Cînd au văzut noroadele lucrul acesta, s'au spăimîntat, şi au slăvit pe Dumnezeu, care a dat oamenilor o astfel de putere. |
| 9 | 9 | De acolo, Isus a mers mai departe, şi a văzut pe un om, numit Matei, şezînd la vamă. Şi i -a zis: ,,Vino după Mine``. Omul acela s'a sculat, şi a mers după El. |
| 9 | 10 | Pe cînd şedea Isus la masă, în casă, iată că au venit o mulţime de vameşi şi păcătoşi, şi au şezut la masă cu El şi cu ucenicii Lui. |
| 9 | 11 | Fariseii au văzut lucrul acesta, şi au zis ucenicilor Lui: ,,Pentruce mănîncă Învăţătorul vostru cu vameşii şi cu păcătoşii?`` |
| 9 | 12 | Isus i -a auzit, şi le -a zis: ,,Nu cei sănătoşi au trebuinţă de doftor, ci cei bolnavi. |
| 9 | 13 | Duceţi-vă de învăţaţi ce înseamnă: ,Milă voiesc, iar nu jertfă!` Căci n'am venit să chem la pocăinţă pe cei neprihăniţi, ci pe cei păcătoşi.`` |
| 9 | 14 | Atunci ucenicii lui Ioan au venit la Isus, şi I-au zis: ,,De ce noi şi Fariseii postim des, iar ucenicii Tăi nu postesc de loc?`` |
| 9 | 15 | Isus le -a răspuns: ,,Se pot jăli nuntaşii cîtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, cînd mirele va fi luat dela ei, şi atunci vor posti. |
| 9 | 16 | Nimeni nu pune un petec de postav nou la o haină veche; pentrucă şi-ar lua umplutura din haină, şi ruptura ar fi mai rea. |
| 9 | 17 | Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, şi burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, şi se păstrează amîndouă.`` |
| 9 | 18 | Pe cînd le spunea Isus aceste vorbe, iată că a venit unul din fruntaşii sinagogii, I s'a închinat, şi I -a zis: ,,Fiica mea adineaori a murit; dar vino de pune-Ţi mînile peste ea, şi va învia.`` |
| 9 | 19 | Isus S'a sculat, şi a plecat după el împreună cu ucenicii Lui. |
| 9 | 20 | Şi iată o femeie, care de doisprezece ani avea o scurgere de sînge, a venit pe dinapoi, şi s'a atins de poala hainei Lui. |
| 9 | 21 | Căci îşi zicea ea: ,,Numai să mă pot atinge de haina Lui, şi mă voi tămădui.`` |
| 9 | 22 | Isus S'a întors, a văzut -o, şi i -a zis: ,,Îndrăzneşte, fiică! Credinţa ta te -a tămăduit.`` Şi s'a tămăduit femeia chiar în ceasul acela. |
| 9 | 23 | Cînd a ajuns Isus în casa fruntaşului sinagogii, şi cînd a văzut pe ceice cîntau din fluier, şi gloata bocind, |
| 9 | 24 | le -a zis: ,,Daţi-vă la o parte; căci fetiţa n'a murit, ci doarme!`` Ei îşi băteau joc de El. |
| 9 | 25 | Dar, dupăce a fost scoasă gloata afară, Isus a intrat înlăuntru, a luat pe fetiţă de mînă, şi fetiţa s -a sculat. |
| 9 | 26 | Şi s'a dus vestea despre această minune în tot ţinutul acela. |
| 9 | 27 | Cînd a plecat de acolo, s'au luat după Isus doi orbi, cari strigau şi ziceau: ,,Ai milă de noi, Fiul lui David!`` |
| 9 | 28 | După ce a intrat în casă, orbii au venit la El. Şi Isus le -a zis: ,,Credeţi că pot face lucrul acesta?`` ,,Da, Doamne``, I-au răspuns ei. |
| 9 | 29 | Atunci S'a atins de ochii lor, şi a zis: ,,Facă-vi-se după credinţa voastră!`` |
| 9 | 30 | Şi li s'au deschis ochii. Isus le -a poruncit cu tot dinadinsul şi le -a zis: ,,Vedeţi, să nu ştie nimeni.`` |
| 9 | 31 | Dar ei, cum au ieşit afară, au răspîndit vestea despre El în tot ţinutul acela. |
| 9 | 32 | Pe cînd plecau orbii aceştia, iată că au adus la Isus un mut îndrăcit. |
| 9 | 33 | După ce a fost scos dracul din el, mutul a vorbit. Şi noroadele, mirate, ziceau: ,,Niciodată nu s'a văzut aşa ceva în Israel!`` |
| 9 | 34 | Dar Fariseii ziceau: ,,Cu ajutorul domnului dracilor scoate El dracii!`` |
| 9 | 35 | Isus străbătea toate cetăţile şi satele, învăţînd pe norod în sinagogi, propovăduind Evanghelia Împărăţiei, şi vindecînd orice fel de boală şi orice fel de neputinţă, care era în norod. |
| 9 | 36 | Cînd a văzut gloatele, I s'a făcut milă de ele, pentru că erau necăjite şi risipite, ca nişte oi cari n'au păstor. |
| 9 | 37 | Atunci a zis ucenicilor Săi: ,,Mare este secerişul, dar puţini sînt lucrătorii! |
| 9 | 38 | Rugaţi dar pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.`` |
| 10 | 1 | Apoi Isus a chemat pe cei doisprezece ucenici ai Săi, şi le -a dat putere să scoată afară duhurile necurate, şi să tămăduiască orice fel de boală şi orice fel de neputinţă. |
| 10 | 2 | Iată numele celor doisprezece apostoli: Cel dintîi, Simon, zis Petru, şi Andrei, fratele lui; Iacov, fiul lui Zebedei, şi Ioan, fratele lui; |
| 10 | 3 | Filip şi Bartolomeu; Toma şi Matei, vameşul; Iacov, fiul lui Alfeu, şi Levi, zis şi Tadeu; |
| 10 | 4 | Simon Cananitul, şi Iuda Iscarioteanul, cel care a vîndut pe Isus. |
| 10 | 5 | Aceştia sînt cei doisprezece, pe cari i -a trimes Isus, după ce le -a dat învăţăturile următoare: Să nu mergeţi pe calea păgînilor şi să nu intraţi în vreo cetate a Samaritenilor; |
| 10 | 6 | ci să mergeţi mai de grabă la oile pierdute ale casei lui Israel. |
| 10 | 7 | Şi pe drum, propovăduiţi, şi ziceţi: ,,Împărăţia cerurilor este aproape!`` |
| 10 | 8 | Vindecaţi pe bolnavi, înviaţi pe morţi, curăţiţi pe leproşi, scoateţi afară dracii. Fără plată aţi primit, fără plată să daţi. |
| 10 | 9 | Să nu luaţi nici aur, nici argint, nici aramă în brîele voastre, |
| 10 | 10 | nici traistă pentru drum, nici două haine, nici încălţăminte, nici toiag, căci vrednic este lucrătorul de hrana lui. |
| 10 | 11 | În orice cetate sau sat veţi intra, să cercetaţi cine este acolo vrednic şi să rămîneţi la el pînă veţi pleca. |
| 10 | 12 | La intrarea voastră în casă, uraţi -i de bine; |
| 10 | 13 | şi dacă este casa aceea vrednică, pacea voastră să vină peste ea; dar dacă nu este vrednică, pacea voastră să se întoarcă la voi. |
| 10 | 14 | Dacă nu vă va primi cineva, nici nu va asculta cuvintele voastre, să ieşiţi din casa sau din cetatea aceea, şi să scuturaţi praful de pe picioarele voastre.`` |
| 10 | 15 | Adevărat vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei şi Gomorei, decît pentru cetatea aceea. |
| 10 | 16 | Iată, Eu vă trimet ca pe nişte oi în mijlocul lupilor. Fiţi dar înţelepţi ca şerpii, şi fără răutate ca porumbeii. |
| 10 | 17 | Păziţi-vă de oameni; căci vă vor da în judecata soboarelor, şi vă vor bate în sinagogile lor. |
| 10 | 18 | Din pricina Mea, veţi fi duşi înaintea dregătorilor şi înaintea împăraţilor, ca să slujiţi ca mărturie înaintea lor şi înaintea Neamurilor. |
| 10 | 19 | Dar, cînd vă vor da în mîna lor, să nu vă îngrijoraţi, gîndindu-vă cum sau ce veţi spune; căci ce veţi avea de spus, vă va fi dat chiar în ceasul acela; |
| 10 | 20 | fiindcă nu voi veţi vorbi, ci Duhul Tatălui vostru va vorbi în voi. |
| 10 | 21 | Fratele va da la moarte pe frate-său, şi tatăl pe copilul lui; copiii se vor scula împotriva părinţilor lor, şi -i vor omorî. |
| 10 | 22 | Veţi fi urîţi de toţi, din pricina Numelui Meu; dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit. |
| 10 | 23 | Cînd vă vor prigoni într'o cetate, să fugiţi într'alta. Adevărat vă spun că nu veţi isprăvi de străbătut cetăţile lui Israel pînă va veni Fiul omului. |
| 10 | 24 | Ucenicul nu este mai pe sus de învăţătorul său, nici robul mai pe sus de domnul său. |
| 10 | 25 | Ajunge ucenicului să fie ca învăţătorul lui, şi robului să fie ca domnul lui. Dacă pe Stăpînul casei L-au numit Beelzebul, cu cît mai mult vor numi aşa, pe cei din casa lui? |
| 10 | 26 | Aşa că să nu vă temeţi de ei. Căci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit, şi nimic tăinuit care nu va fi cunoscut. |
| 10 | 27 | Ce vă spun Eu la întunerec, voi să spuneţi la lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche, să propovăduiţi de pe acoperişul caselor. |
| 10 | 28 | Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, dar cari nu pot ucide sufletul; ci temeţi-vă mai degrabă de Celce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă. |
| 10 | 29 | Nu se vînd oare două vrăbii la un ban? Totuş, nici una din ele nu cade pe pămînt fără voia Tatălui vostru. |
| 10 | 30 | Cît despre voi, pînă şi perii din cap, toţi vă sînt număraţi. |
| 10 | 31 | Deci să nu vă temeţi; voi sînteţi mai de preţ decît multe vrăbii. |
| 10 | 32 | Deaceea, pe orişicine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, îl voi mărturisi şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri; |
| 10 | 33 | dar de oricine se va lepăda de Mine înaintea oamenilor, Mă voi lepăda şi Eu înaintea Tatălui Meu care este în ceruri. |
| 10 | 34 | Să nu credeţi că am venit s'aduc pacea pe pămînt; n'am venit să aduc pacea, ci sabia. |
| 10 | 35 | Căci am venit să despart pe fiu de tatăl său, pe fiică de mamă-sa, şi pe noră de soacră-sa. |
| 10 | 36 | Şi omul va avea de vrăjmaşi chiar pe cei din casa lui. |
| 10 | 37 | Cine iubeşte pe tată, ori pe mamă, mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine; şi cine iubeşte pe fiu ori pe fiică mai mult decît pe Mine, nu este vrednic de Mine. |
| 10 | 38 | Cine nu-şi ia crucea lui, şi nu vine după Mine, nu este vrednic de Mine. |
| 10 | 39 | Cine îşi va păstra viaţa, o va pierde; şi cine îşi va pierde viaţa, pentru Mine, o va cîştiga. |
| 10 | 40 | Cine vă primeşte pe voi, Mă primeşte pe Mine; şi cine Mă primeşte pe Mine, primeşte pe Cel ce M'a trimes pe Mine. |
| 10 | 41 | Cine primeşte un prooroc, în numele unui prooroc, va primi răsplata unui prooroc; şi cine primeşte pe un om neprihănit, în numele unui om neprihănit, va primi răsplata unui om neprihănit. |
| 10 | 42 | Şi oricine va da de băut numai un pahar de apă rece unuia din aceşti micuţi, în numele unui ucenic, adevărat vă spun că nu-şi va pierde răsplata.`` |
| 11 | 1 | Dupăce a isprăvit de dat învăţături la cei doisprezece ucenici ai Săi, Isus a plecat de acolo, ca să înveţe pe oameni, şi să propovăduiască în cetăţile lor. |
| 11 | 2 | Ioan a auzit din temniţă despre lucrările lui Hristos, |
| 11 | 3 | şi a trimes să -L întrebe prin ucenicii săi: ,,Tu eşti Acela care are să vină sau să aşteptăm pe altul?`` |
| 11 | 4 | Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Duceţi-vă de spuneţi lui Ioan ce auziţi şi ce vedeţi: |
| 11 | 5 | Orbii îşi capătă vederea, şchiopii umblă, leproşii sînt curăţiţi, surzii aud, morţii înviază, şi săracilor li se propovăduieşte Evanghelia. |
| 11 | 6 | Ferice de acela pentru care Eu nu voi fi un prilej de poticnire.`` |
| 11 | 7 | Pe cînd se duceau ei, Isus a început să vorbească noroadelor despre Ioan: ,,Ce aţi ieşit să vedeţi în pustie? O trestie clătinată de vînt? |
| 11 | 8 | Dacă nu, atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un om îmbrăcat în haine moi? Iată că ceice poartă haine moi sînt în casele împăraţilor. |
| 11 | 9 | Atunci ce aţi ieşit să vedeţi? Un prooroc? Da, vă spun, şi mai mult decît un prooroc; |
| 11 | 10 | căci el este acela despre care s'a scris: ,Iată, trimet înaintea feţei Tale pe solul Meu, care Îţi va pregăti calea înaintea Ta.` |
| 11 | 11 | Adevărat vă spun că, dintre cei născuţi din femei, nu s'a sculat nici unul mai mare decît Ioan Botezătorul. Totuş, cel mai mic în Împărăţia cerurilor este mai mare decît el. |
| 11 | 12 | Din zilele lui Ioan Botezătorul pînă acum, Împărăţia cerurilor se ia cu năvală, şi ceice dau năvală, pun mîna pe ea. |
| 11 | 13 | Căci pînă la Ioan au proorocit toţi proorocii şi Legea. |
| 11 | 14 | Şi, dacă vreţi să înţelegeţi, el este Ilie, care trebuia să vină. |
| 11 | 15 | Cine are urechi de auzit, să audă. |
| 11 | 16 | Cu cine voi asemăna neamul acesta de oameni? Seamănă cu nişte copilaşi, cari şed în pieţe, şi strigă la tovarăşii lor: |
| 11 | 17 | ,V'am cîntat din fluier, şi n'aţi jucat; v'am cîntat de jale, şi nu v'aţi tînguit.` |
| 11 | 18 | Căci a venit Ioan, nici mîncînd, nici bînd, şi ei zic: ,Are drac!` |
| 11 | 19 | A venit Fiul omului mîncînd şi bînd, şi ei zic: ,Iată un om mîncăcios şi băutor de vin, un prieten al vameşilor şi al păcătoşilor!` Totuş, Înţelepciunea a fost îndreptăţită din lucrările ei.`` |
| 11 | 20 | Atunci Isus a început să mustre cetăţile în cari fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentrucă nu se pocăiseră. |
| 11 | 21 | ,,Vai de tine, Horazine!`` a zis El. ,,Vai de tine, Betsaido!`` Căci, dacă ar fi fost făcute în Tir şi Sidon minunile cari au fost făcute în voi, de mult s'ar fi pocăit, cu sac şi cenuşă. |
| 11 | 22 | De aceea vă spun că, în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru Tir şi Sidon decît pentru voi. |
| 11 | 23 | Şi tu, Capernaume, vei fi înălţat oare pînă la cer? Vei fi pogorît pînă la Locuinţa morţilor; căci dacă ar fi fost făcute în Sodoma minunile, cari au fost făcute în tine, ea ar fi rămas în picioare pînă în ziua de astăzi. |
| 11 | 24 | De aceea, vă spun, că în ziua judecăţii, va fi mai uşor pentru ţinutul Sodomei decît pentru tine.`` |
| 11 | 25 | În vremea aceea, Isus a luat cuvîntul şi a zis: ,,Te laud, Tată, Doamne al cerului şi al pămîntului, pentrucă ai ascuns aceste lucruri de cei înţelepţi şi pricepuţi, şi le-ai descoperit pruncilor. |
| 11 | 26 | Da, Tată, Te laud, pentrucă aşa ai găsit Tu cu cale!`` |
| 11 | 27 | Toate lucrurile Mi-au fost date în mîni de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaşte deplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul, şi acela căruia vrea Fiul să i -L descopere. |
| 11 | 28 | Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. |
| 11 | 29 | Luaţi jugul Meu asupra voastră, şi învăţaţi dela Mine, căci Eu sînt blînd şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre. |
| 11 | 30 | Căci jugul Meu este bun, şi sarcina Mea este uşoară.`` |
| 12 | 1 | În vremea aceea, Isus trecea prin lanurile de grîu, într'o zi de Sabat. Ucenicii Lui, cari erau flămînzi, au început să smulgă spice de grîu şi să le mănînce. |
| 12 | 2 | Fariseii, cînd au văzut lucrul acesta, I-au zis: ,,Uite că ucenicii Tăi fac ce nu este îngăduit să facă în ziua Sabatului.`` |
| 12 | 3 | Dar Isus le -a răspuns: ,,Oare n'aţi citit ce a făcut David, cînd a flămînzit, el şi ceice erau împreună cu el? |
| 12 | 4 | Cum a intrat în Casa lui Dumnezeu, şi a mîncat pînile pentru punerea înaintea Domnului, pe cari nu -i era îngăduit să le mănînce nici lui, nici celor ce erau cu el, ci numai preoţilor? |
| 12 | 5 | Sau n'aţi citit în Lege că, în zilele de Sabat, preoţii calcă Sabatul în Templu, şi totuş sînt nevinovaţi? |
| 12 | 6 | Dar Eu vă spun că aici este Unul mai mare decît Templul. |
| 12 | 7 | Dacă aţi fi ştiut ce însemnează: ,Milă voiesc, iar nu jertfe,` n'aţi fi osîndit pe nişte nevinovaţi. |
| 12 | 8 | Căci Fiul omului este Domn şi al Sabatului.`` |
| 12 | 9 | Isus a plecat de acolo, şi a intrat în sinagogă. |
| 12 | 10 | Şi iată că în sinagogă era un om care avea o mînă uscată. Ei, ca să poată învinui pe Isus, L-au întrebat: ,,Este îngăduit a vindeca în zilele de Sabat?`` |
| 12 | 11 | El le -a răspuns: ,,Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi -i cade într'o groapă, în ziua Sabatului, să n'o apuce şi s'o scoată afară? |
| 12 | 12 | Cu cît mai de preţ este deci un om decît o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.`` |
| 12 | 13 | Atunci a zis omului aceluia: ,,Întinde-ţi mîna!`` El a întins -o, şi mîna s'a făcut sănătoasă ca şi cealaltă. |
| 12 | 14 | Fariseii au ieşit afară, şi s'au sfătuit cum să omoare pe Isus. |
| 12 | 15 | Dar Isus, ca unul care ştia lucrul acesta, a plecat de acolo. După El au mers multe noroade. El a tămăduit pe toţi bolnavii, |
| 12 | 16 | şi le -a poruncit cu totdinadinsul să nu -L facă cunoscut; |
| 12 | 17 | ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul Isaia, care zice: |
| 12 | 18 | ,,Iată Robul Meu, pe care L-am ales, Prea iubitul Meu, în care sufletul Meu îşi găseşte plăcerea. Voi pune Duhul Meu peste El, şi va vesti Neamurilor judecata. |
| 12 | 19 | El nu Se va lua la ceartă, nici nu va striga. Şi nimeni nu -I va auzi glasul pe uliţe. |
| 12 | 20 | Nu va frînge o trestie ruptă, şi nici nu va stinge un fitil care fumegă, pînă va face să biruie judecata. |
| 12 | 21 | Şi Neamurile vor nădăjdui în Numele Lui.`` |
| 12 | 22 | Atunci I-au adus un îndrăcit orb şi mut; şi Isus l -a tămăduit, aşa că mutul vorbea şi vedea. |
| 12 | 23 | Toate noroadele, mirate, ziceau: ,,Nu cumva este acesta Fiul lui David?`` |
| 12 | 24 | Cînd au auzit Fariseii lucrul acesta, au zis: ,,Omul acesta nu scoate dracii decît cu Beelzebul, domnul dracilor!`` |
| 12 | 25 | Isus, care le cunoştea gîndurile, le -a zis: ,,Orice împărăţie desbinată împotriva ei însăş, este pustiită; şi orice cetate sau casă, desbinată împotriva ei însăş, nu poate dăinui. |
| 12 | 26 | Dacă Satana scoate afară pe Satana, este desbinat; deci, cum poate dăinui împărăţia lui? |
| 12 | 27 | Şi dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voştri cu cine -i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voştri. |
| 12 | 28 | Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăţia lui Dumnezeu a venit peste voi. |
| 12 | 29 | Sau, cum poate cineva să intre în casa celui tare, şi să -i jăfuiască gospodăria, dacă n'a legat mai întîi pe cel tare? Numai atunci îi va jăfui casa. |
| 12 | 30 | Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea, şi cine nu strînge cu Mine, risipeşte. |
| 12 | 31 | De aceea vă spun: Orice păcat şi orice hulă vor fi iertate oamenilor; dar hula împotriva Duhului Sfînt nu le va fi iertată. |
| 12 | 32 | Oricine va vorbi împotriva Fiului omului, va fi iertat; dar oricine va vorbi împotriva Duhului Sfînt, nu va fi iertat nici în veacul acesta, nici în cel viitor. |
| 12 | 33 | Ori faceţi pomul bun şi rodul lui bun, ori faceţi pomul rău şi rodul lui rău: căci pomul se cunoaşte după rodul lui. |
| 12 | 34 | Pui de năpîrci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri bune, cînd voi sînteţi răi? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura. |
| 12 | 35 | Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui. |
| 12 | 36 | Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvînt nefolositor, pe care -l vor fi rostit. |
| 12 | 37 | Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osîndit.`` |
| 12 | 38 | Atunci unii din cărturari şi din Farisei au luat cuvîntul, şi I-au zis: ,,Învăţătorule, am vrea să vedem un semn dela Tine!`` |
| 12 | 39 | Drept răspuns, El le -a zis: ,,Un neam viclean şi preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decît semnul proorocului Iona. |
| 12 | 40 | Căci, după cum Iona a stat trei zile şi trei nopţi în pîntecele chitului, tot aşa şi Fiul omului va sta trei zile şi trei nopţi în inima pămîntului. |
| 12 | 41 | Bărbaţii din Ninive se vor scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi -l vor osîndi, pentru că ei s'au pocăit la propovăduirea lui Iona; şi iată că aici este Unul mai mare decît Iona. |
| 12 | 42 | Împărăteasa dela Miazăzi se va scula alături de neamul acesta, în ziua judecăţii, şi -l va osîndi, pentru că ea a venit dela marginile pămîntului, ca să audă înţelepciunea lui Solomon; şi iată că aici este Unul mai mare decît Solomon. |
| 12 | 43 | Duhul necurat, cînd a ieşit dintr'un om, umblă prin locuri fără apă, căutînd odihnă, şi n'o găseşte. |
| 12 | 44 | Atunci zice: ,,Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit. Şi, cînd vine în ea, o găseşte goală, măturată şi împodobită. |
| 12 | 45 | Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decît el: intră în casă, locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decît cea dintîi. Tocmai aşa se va întîmpla şi cu acest neam viclean.`` |
| 12 | 46 | Pe cînd vorbea încă Isus noroadelor, iată că mama şi fraţii Lui stăteau afară şi căutau să vorbească cu El. |
| 12 | 47 | Atunci cineva I -a zis: ,,Iată, mama Ta şi fraţii Tăi stau afară, şi caută să vorbească cu Tine.`` |
| 12 | 48 | Dar Isus a răspuns celui ce -I adusese ştirea aceasta: ,,Cine este mama Mea, şi cari sînt fraţii Mei?`` |
| 12 | 49 | Apoi Şi -a întins mîna spre ucenicii Săi şi a zis: ,,Iată mama Mea şi fraţii Mei! |
| 12 | 50 | Căci oricine face voia Tatălui Meu care este în ceruri, acela Îmi este frate, soră şi mamă.`` |
| 13 | 1 | În aceeaş zi, Isus a ieşit din casă, şi şedea lîngă mare. |
| 13 | 2 | O mulţime de noroade s'au strîns la El, aşa că a trebuit să Se suie să şadă într'o corabie; iar tot norodul stătea pe ţărm. |
| 13 | 3 | El le -a vorbit despre multe lucruri în pilde, şi le -a zis: ,,Iată, sămănătorul a ieşit să samene. |
| 13 | 4 | Pe cînd sămăna el, o parte din sămînţă a căzut lîngă drum, şi au venit păsările şi au mîncat -o. |
| 13 | 5 | O altă parte a căzut pe locuri stîncoase, unde n'avea pămînt mult: a răsărit îndată, pentrucă n'a găsit un pămînt adînc. |
| 13 | 6 | Dar, cînd a răsărit soarele, s'a pălit; şi, pentrucă n'avea rădăcini, s'a uscat. |
| 13 | 7 | O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, şi au înecat -o. |
| 13 | 8 | O altă parte a căzut în pămînt bun, şi a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul şaizeci, şi altul treizeci. |
| 13 | 9 | Cine are urechi de auzit, să audă.`` |
| 13 | 10 | Ucenicii s'au apropiat de El, şi I-au zis: ,,De ce le vorbeşti în pilde?`` |
| 13 | 11 | Isus le -a răspuns: ,,Pentrucă vouă v'a fost dat să cunoaşteţi tainele Împărăţiei cerurilor, iar lor nu le -a fost dat. |
| 13 | 12 | Căci celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; iar dela cel ce n'are, se va lua chiar şi ce are. |
| 13 | 13 | De aceea le vorbesc în pilde, pentrucă ei, măcar că văd, nu văd, şi măcar că aud, nu aud, nici nu înţeleg. |
| 13 | 14 | Şi cu privire la ei se împlineşte proorocia lui Isaia, care zice: ,Veţi auzi cu urechile voastre, şi nu veţi înţelege; veţi privi cu ochii voştri, şi nu veţi vedea. |
| 13 | 15 | Căci inima acestui popor s'a împietrit; au ajuns tari de urechi, şi-au închis ochii, ca nu cumva să vadă cu ochii, să audă cu urechile, să înţeleagă cu inima, să se întoarcă la Dumnezeu, şi să -i vindec.` |
| 13 | 16 | Dar ferice de ochii voştri că văd; şi de urechile voastre că aud! |
| 13 | 17 | Adevărat vă spun că, mulţi prooroci şi oameni neprihăniţi au dorit să vadă lucrurile pe cari le vedeţi voi, şi nu le-au văzut; şi să audă lucrurile pe cari le auziţi voi, şi nu le-au auzit. |
| 13 | 18 | Ascultaţi dar ce însemnează pilda sămăntorului. |
| 13 | 19 | Cînd un om aude Cuvîntul privitor la Împărăţie, şi nu -l înţelege, vine Cel rău şi răpeşte ce a fost sămănat în inima lui. Acesta este sămînţa căzută lîngă drum. |
| 13 | 20 | Sămînţa căzută în locuri stîncoase, este cel ce aude Cuvîntul, şi -l primeşte îndată cu bucurie; |
| 13 | 21 | dar n'are rădăcină în el, ci ţine pînă la o vreme; şi, cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el. |
| 13 | 22 | Sămînţa căzută între spini, este cel ce aude Cuvîntul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvînt, şi ajunge neroditor. |
| 13 | 23 | Iar sămînţa căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul şi -l înţelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci.`` |
| 13 | 24 | Isus le -a pus înainte o altă pildă, şi le -a zis: ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un om care a sămănat o sămînţă bună în ţarina lui. |
| 13 | 25 | Dar, pe cînd dormeau oamenii, a venit vrăjmaşul lui, a sămănat neghină între grîu, şi a plecat. |
| 13 | 26 | Cînd au răsărit firele de grîu şi au făcut rod, a ieşit la iveală şi neghina. |
| 13 | 27 | Robii stăpînului casei au venit, şi i-au zis: ,Doamne, n'ai sămănat sămînţă bună în ţarina ta? De unde are dar neghină?` |
| 13 | 28 | El le -a răspuns: ,Un vrăjmaş a făcut lucrul acesta.` Şi robii i-au zis: ,Vrei dar să mergem s'o smulgem?` |
| 13 | 29 | ,Nu`, le -a zis el, ,ca nu cumva, smulgînd neghina, să smulgeţi şi grîul împreună cu ea. |
| 13 | 30 | Lăsaţi-le să crească amîndouă împreună pînă la seceriş; şi, la vremea secerişului, voi spune secerătorilor: ,Smulgeţi întîi neghina, şi legaţi -o în snopi, ca s'o ardem, iar grîul strîngeţi -l în grînarul meu.` |
| 13 | 31 | Isus le -a pus înainte o altă pildă, şi le -a zis: ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un grăunte de muştar, pe care l -a luat un om şi l -a sămănat în ţarina sa. |
| 13 | 32 | Grăuntele acesta, în adevăr, este cea mai mică dintre toate seminţele; dar, după ce a crescut, este mai mare decît zarzavaturile şi se face un copac, aşa că păsările cerului vin şi îşi fac cuiburi în ramurile lui.`` |
| 13 | 33 | Le -a spus o altă pildă, şi anume: ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un aluat, pe care l -a luat o femeie şi l -a pus în trei măsuri de făină de grîu, pînă s'a dospit toată plămădeala.`` |
| 13 | 34 | Isus a spus noroadelor toate aceste lucruri în pilde; şi nu le vorbea de loc fără pildă, |
| 13 | 35 | ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: ,,Voi vorbi în pilde, voi spune lucruri ascunse dela facerea lumii.`` |
| 13 | 36 | Atunci Isus a dat drumul noroadelor, şi a intrat în casă. Ucenicii Lui s'au apropiat de El, şi I-au zis: ,,Tîlcuieşte-ne pilda cu neghina din ţarină.`` |
| 13 | 37 | El le -a răspuns: ,,Cel ce samănă sămînţa bună, este Fiul omului. |
| 13 | 38 | Ţarina, este lumea; sămînţa bună sînt fiii Împărăţiei; neghina, sînt fiii Celui rău. |
| 13 | 39 | Vrăjmaşul, care a sămănat -o, este Diavolul; secerişul, este sfîrşitul veacului; secerătorii, sînt îngerii. |
| 13 | 40 | Deci, cum se smulge neghina şi se arde în foc, aşa va fi şi la sfîrşitul veacului. |
| 13 | 41 | Fiul omului va trimete pe îngerii Săi, şi ei vor smulge din Împărăţia Lui toate lucrurile, cari sînt pricină de păcătuire şi pe ceice săvîrşesc fărădelegea, |
| 13 | 42 | şi -i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor |
| 13 | 43 | Atunci cei neprihăniţi vor străluci ca soarele în Împărăţia Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă. |
| 13 | 44 | Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într -o ţarină. Omul care o găseşte, o ascunde; şi, de bucuria ei, se duce şi vinde tot ce are, şi cumpără ţarina aceea. |
| 13 | 45 | Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un negustor care caută mărgăritare frumoase. |
| 13 | 46 | Şi, cînd găseşte un mărgăritar de mare preţ, se duce de vinde tot ce are, şi -l cumpără. |
| 13 | 47 | Împărăţia cerurilor se mai aseamănă cu un năvod aruncat în mare, care prinde tot felul de peşti. |
| 13 | 48 | Dupăce s'a umplut, pescarii îl scot la mal, şed jos, aleg în vase ce este bun, şi aruncă afară ce este rău. |
| 13 | 49 | Tot aşa va fi şi la sfîrşitul veacului. Îngerii vor ieşi, vor despărţi pe cei răi din mijlocul celor buni, |
| 13 | 50 | şi -i vor arunca în cuptorul aprins; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor.`` |
| 13 | 51 | ,,Aţi înţeles voi toate aceste lucruri?`` i -a întrebat Isus. -,,Da, Doamne``, I-au răspuns ei. |
| 13 | 52 | Şi El le -a zis: ,,De aceea orice cărturar, care a învăţat ce trebuie despre Împărăţia cerurilor, se aseamănă cu un gospodar, care scoate din vistieria lui lucruri noi şi lucruri vechi.`` |
| 13 | 53 | După ce a isprăvit Isus pildele acestea, a plecat de acolo. |
| 13 | 54 | A venit în patria Sa, şi a început să înveţe pe oameni în sinagogă; aşa că cei ce -L auzeau, se mirau şi ziceau: ,,De unde are El înţelepciunea şi minunile acestea? |
| 13 | 55 | Oare nu este El fiul tîmplarului? Nu este Maria mama Lui? Şi Iacov, Iosif, Simon şi Iuda, nu sînt ei fraţii Lui? |
| 13 | 56 | Şi surorile Lui nu sînt toate printre noi? Atunci de unde are El toate lucrurile acestea?`` |
| 13 | 57 | Şi găseau astfel în El o pricină de poticnire. Dar Isus le -a zis: ,,Nicăieri nu este preţuit un prooroc mai puţin decît în patria şi în casa Lui.`` |
| 13 | 58 | Şi n'a făcut multe minuni în locul acela, din pricina necredinţei lor. |
| 14 | 1 | În vremea aceea, cîrmuitorul Irod, a auzit vorbindu-se despre Isus; |
| 14 | 2 | şi a zis slujitorilor săi: ,,Acesta este Ioan Botezătorul! A înviat din morţi, şi deaceea se fac minuni prin el.`` |
| 14 | 3 | Căci Irod prinsese pe Ioan, îl legase şi -l pusese în temniţă, din pricina Irodiadei, nevasta fratelui său Filip; |
| 14 | 4 | pentrucă Ioan îi zicea: ,,Nu-ţi este îngăduit s'o ai de nevastă.`` |
| 14 | 5 | Irod ar fi vrut să -l omoare, dar se temea de norod, pentrucă norodul privea pe Ioan ca pe un prooroc. |
| 14 | 6 | Dar, cînd se prăznuia ziua naşterii lui Irod, fata Irodiadei a jucat înaintea oaspeţilor, şi a plăcut lui Irod. |
| 14 | 7 | Deaceea i -a făgăduit cu jurămînt că îi va da orice va cere. |
| 14 | 8 | Îndemnată de mamă-sa, ea a zis: ,,Dă-mi aici, într -o farfurie, capul lui Ioan Botezătorul!`` |
| 14 | 9 | Împăratul s'a întristat; dar din pricina jurămintelor sale, şi de ochii celor ce şedeau la masă împreună cu el, a poruncit să i -l dea. |
| 14 | 10 | Şi a trimes să taie capul lui Ioan în temniţă. |
| 14 | 11 | Capul a fost adus într'o farfurie, şi dat fetei, care l -a dus la mamă-sa. |
| 14 | 12 | Ucenicii lui Ioan au venit de i-au luat trupul, l-au îngropat, şi s'au dus de au dat de ştire lui Isus. |
| 14 | 13 | Isus, cînd a auzit vestea aceasta, a plecat de acolo într'o corabie, ca să Se ducă singur la o parte, într'un loc pustiu. Noroadele, cînd au auzit lucrul acesta, au ieşit din cetăţi şi s'au luat după El pe jos. |
| 14 | 14 | Cînd a ieşit din corabie, Isus a văzut o gloată mare, I s'a făcut milă de ea, şi a vindecat pe cei bolnavi. |
| 14 | 15 | Cînd s'a înserat, ucenicii s'au apropiat de El, şi I-au zis: ,,Locul acesta este pustiu, şi vremea iată că a trecut; dă drumul noroadelor să se ducă prin sate să-şi cumpere de mîncare.`` |
| 14 | 16 | ,,N'au nevoie să plece``, le -a răspuns Isus; ,,daţi-le voi să mănînce.`` |
| 14 | 17 | Dar ei I-au zis: ,,N'avem aici decît cinci pîni şi doi peşti.`` |
| 14 | 18 | Şi El le -a zis: ,,Aduceţi -i aici la Mine.`` |
| 14 | 19 | Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pîni şi cei doi peşti, Şi -a ridicat ochii spre cer, a binecuvîntat, a frînt pînile şi le -a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor. |
| 14 | 20 | Toţi au mîncat şi s'au săturat; şi s'au ridicat douăsprezece coşuri pline cu rămăşiţele de fărămituri. |
| 14 | 21 | Ceice mîncaseră, erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii. |
| 14 | 22 | Îndată după aceea, Isus a silit pe ucenicii Săi să intre în corabie, şi să treacă înaintea Lui de partea cealaltă, pînă va da drumul noroadelor. |
| 14 | 23 | După ce a dat drumul noroadelor, S'a suit pe munte să Se roage, singur la o parte. Se înoptase, şi El era singur acolo. |
| 14 | 24 | În timpul acesta, corabia era învăluită de valuri în mijlocul mării; căci vîntul era împotrivă. |
| 14 | 25 | Cînd se îngîna ziua cu noaptea (Greceşte: în a patra strajă.), Isus a venit la ei, umblînd pe mare. |
| 14 | 26 | Cînd L-au văzut ucenicii umblînd pe mare, s'au spăimîntat, şi au zis: ,,Este o nălucă!`` Şi de frică au ţipat. |
| 14 | 27 | Isus le -a zis îndată: ,,Îndrăzniţi, Eu sînt; nu vă temeţi!`` |
| 14 | 28 | ,,Doamne``, I -a răspuns Petru, ,,dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe ape.`` |
| 14 | 29 | ,,Vino!`` i -a zis Isus. Petru s'a coborît din corabie, şi a început să umble pe ape ca să meargă la Isus. |
| 14 | 30 | Dar, cînd a văzut că vîntul era tare, s'a temut; şi fiindcă începea să se afunde, a strigat: ,,Doamne, scapă-mă!`` |
| 14 | 31 | Îndată, Isus a întins mîna, l -a apucat, şi i -a zis: ,,Puţin credinciosule, pentruce te-ai îndoit?`` |
| 14 | 32 | Şi după ce au intrat în corabie, a stat vîntul. |
| 14 | 33 | Ceice erau în corabie, au venit de s'au închinat înaintea lui Isus, şi I-au zis: ,,Cu adevărat, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu!`` |
| 14 | 34 | După ce au trecut marea, au venit în ţinutul Ghenezaretului. |
| 14 | 35 | Oamenii din locul acela, cari cunoşteau pe Isus, au trimes să dea de ştire în toate împrejurimile, şi au adus la El pe toţi bolnavii. |
| 14 | 36 | Bolnavii îl rugau să le dea voie numai să se atingă de poala hainei Lui. Şi toţi cîţi s'au atins, s'au vindecat. |
| 15 | 1 | Atunci nişte Farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus, şi I-au zis: |
| 15 | 2 | ,,Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-şi spală mînile cînd mănîncă.`` |
| 15 | 3 | Drept răspuns, El le -a zis: ,,Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre? |
| 15 | 4 | Căci Dumnezeu a zis: ,Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;` şi: ,Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.` |
| 15 | 5 | Dar voi ziceţi: ,Cine va zice tatălui său sau mamei sale: ,Ori cu ce te-aş putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu,` |
| 15 | 6 | nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. |
| 15 | 7 | Făţărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis: |
| 15 | 8 | ,Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. |
| 15 | 9 | De geaba Mă cinstesc ei, învăţînd ca învăţături nişte porunci omeneşti.`` |
| 15 | 10 | Isus a chemat mulţimea la Sine, şi a zis: ,,Ascultaţi, şi înţelegeţi: |
| 15 | 11 | Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.`` |
| 15 | 12 | Atunci ucenicii Lui s'au apropiat, şi I-au zis: ,,Ştii că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele, pe cari le-au auzit?`` |
| 15 | 13 | Drept răspuns, El le -a zis: ,,Orice răsad, pe care nu l -a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină. |
| 15 | 14 | Lăsaţi -i: sînt nişte călăuze oarbe; şi cînd un orb călăuzeşte pe un alt orb, vor cădea amîndoi în groapă.`` |
| 15 | 15 | Petru a luat cuvîntul, şi I -a zis: ,,Desluşeşte-ne pilda aceasta.`` |
| 15 | 16 | Isus a zis: ,,Şi voi tot fără pricepere sînteţi? |
| 15 | 17 | Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pîntece, şi apoi este aruncat afară în hazna? |
| 15 | 18 | Dar, ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om. |
| 15 | 19 | Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele. |
| 15 | 20 | Iată lucrurile cari spurcă pe om; dar a mînca cu mînile nespălate nu spurcă pe om.`` |
| 15 | 21 | Isus, după ce a plecat de acolo, S'a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului. |
| 15 | 22 | Şi iată că o femeie cananeancă, a venit din ţinuturile acelea, şi a început să strige către El: ,,Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.`` |
| 15 | 23 | El nu i -a răspuns nici un cuvînt. Şi ucenicii Lui s'au apropiat şi L-au rugat stăruitor: ,,Dă -i drumul, căci strigă după noi.`` |
| 15 | 24 | Drept răspuns, El a zis: ,,Eu nu sînt trimes decît la oile pierdute ale casei lui Israel.`` |
| 15 | 25 | Dar ea a venit şi I s'a închinat, zicînd: ,,Doamne, ajută-mi!`` |
| 15 | 26 | Drept răspuns, El i -a zis: ,,Nu este bine să iei pînea copiilor, şi s'o arunci la căţei!`` |
| 15 | 27 | ,,Da, Doamne``, a zis ea, ,,dar şi căţeii mănîncă fărămiturile cari cad de la masa stăpînilor lor.`` |
| 15 | 28 | Atunci Isus i -a zis: ,,O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.`` Şi fiica ei s'a tămăduit chiar în ceasul acela. |
| 15 | 29 | Isus a plecat din locurile acelea, şi a venit lîngă marea Galileii. S'a suit pe munte, şi a şezut jos acolo. |
| 15 | 30 | Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi, şi mulţi alţi bolnavi I-au pus la picioarele Lui, şi El i -a tămăduit; |
| 15 | 31 | aşa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muţii vorbesc, ciungii se însănătoşează, şchopii umblă şi orbii văd; şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel. |
| 15 | 32 | Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le -a zis: ,,Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile aşteaptă lîngă Mine, şi n'au ce mînca. Nu vreau să le dau drumul flămînzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum.`` |
| 15 | 33 | Ucenicii I-au zis: ,,De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîni ca să săturăm atîta gloată?`` |
| 15 | 34 | ,,Cîte pîni aveţi?`` i -a întrebat Isus. ,,Şapte``, I-au răspuns ei, ,,şi puţini peştişori`` |
| 15 | 35 | Atunci Isus a poruncit norodului să şadă pe pămînt. |
| 15 | 36 | A luat cele şapte pîni şi peştişorii, şi, dupăce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt, şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului. |
| 15 | 37 | Au mîncat toţi şi s'au săturat; şi s'au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de fărămituri. |
| 15 | 38 | Cei ce mîncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii. |
| 15 | 39 | În urmă Isus a dat drumul noroadelor, S'a suit în corabie, şi a trecut în ţinutul Magdalei. |
| 16 | 1 | Fariseii şi Saducheii s'au apropiat de Isus, şi, ca să -L ispitească, I-au cerut să le arate un semn din cer. |
| 16 | 2 | Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Cînd se înserează, voi ziceţi: ,Are să fie vreme frumoasă, căci cerul este roş.` |
| 16 | 3 | Şi dimineaţa, ziceţi: ,Astăzi are să fie furtună, căci cerul este roş-posomorît.` Făţarnicilor, faţa cerului ştiţi s'o deosebiţi, şi semnele vremurilor nu le puteţi deosebi? |
| 16 | 4 | Un neam viclean şi prea curvar cere un semn; nu i se va da alt semn decît semnul proorocului Iona.`` Apoi i -a lăsat şi a plecat. |
| 16 | 5 | Ucenicii trecuseră de cealaltă parte, şi uitaseră să ia pîni. |
| 16 | 6 | Isus le -a zis: ,,Luaţi seama şi păziţi-vă de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor.`` |
| 16 | 7 | Ucenicii se gîndeau în ei, şi ziceau: ,,Ne zice aşa pentrucă n'am luat pîni!`` |
| 16 | 8 | Isus, care cunoştea lucrul acesta, le -a zis: ,,Puţin credincioşilor, pentruce vă gîndiţi că n'aţi luat pîni? |
| 16 | 9 | Tot nu înţelegeţi? Şi nici nu vă mai aduceţi aminte de cele cinci pîni pentru cei cinci mii de oameni, şi cîte coşuri aţi ridicat? |
| 16 | 10 | Nici de cele şapte pîni pentru cei patru mii de oameni, şi cîte coşniţe aţi ridicat? |
| 16 | 11 | Cum nu înţelegeţi că nu v'am spus de pîni? Ci v'am spus să vă păziţi de aluatul Fariseilor şi al Saducheilor?`` |
| 16 | 12 | Atunci au înţeles ei că nu le zisese să se păzească de aluatul pînii, ci de învăţătura Fariseilor şi a Saducheilor. |
| 16 | 13 | Isus a venit în părţile Cezareii lui Filip, şi a întrebat pe ucenicii Săi: ,,Cine zic oamenii că sînt Eu, Fiul omului?`` |
| 16 | 14 | Ei au răspuns: ,,Unii zic că eşti Ioan Botezătorul; alţii: Ilie; alţii: Ieremia, sau unul din prooroci.`` |
| 16 | 15 | ,,Dar voi``, le -a zis El, ,,cine ziceţi că sînt?`` |
| 16 | 16 | Simon Petru, drept răspuns, I -a zis: ,,Tu eşti Hristosul, Fiul Dumnezeului celui viu!`` |
| 16 | 17 | Isus a luat din nou cuvîntul, şi i -a zis: ,,Ferice de tine, Simone, fiul lui Iona; fiindcă nu carnea şi sîngele ţi -a descoperit lucrul acesta, ci Tatăl Meu care este în ceruri. |
| 16 | 18 | Şi Eu îţi spun: tu eşti Petru (Greceşte: Petros.), şi pe această piatră (Greceşte: petra.) voi zidi Biserica Mea, şi porţile Locuinţei morţilor nu o vor birui. |
| 16 | 19 | Îţi voi da cheile Împărăţiei cerurilor, şi orice vei lega pe pămînt, va fi legat în ceruri, şi orice vei deslega pe pămînt, va fi deslegat în ceruri.`` |
| 16 | 20 | Atunci a poruncit ucenicilor Săi să nu spună nimănui că El este Hristosul. |
| 16 | 21 | De atunci încolo, Isus a început să spună ucenicilor Săi că El trebuie să meargă la Ierusalim, să pătimească mult din partea bătrînilor, din partea preoţilor celor mai de seamă şi din partea cărturarilor; că are să fie omorît, şi că a treia zi are să învieze. |
| 16 | 22 | Petru L -a luat de oparte, şi a început să -L mustre, zicînd: ,,Să Te ferească Dumnezeu, Doamne! Să nu Ţi se întîmple aşa ceva!`` |
| 16 | 23 | Dar Isus S'a întors, şi a zis lui Petru: ,,Înapoia Mea, Satano: tu eşti o piatră de poticnire pentru Mine! Căci gîndurile tale nu sînt gîndurile lui Dumnezeu, ci gînduri de ale oamenilor.`` |
| 16 | 24 | Atunci Isus a zis ucenicilor Săi: ,,Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze. |
| 16 | 25 | Pentrucă oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa pentru Mine, o va cîştiga. |
| 16 | 26 | Şi ce ar folosi unui om să cîştige toată lumea, dacă şi-ar pierde sufletul? Sau, ce ar da un om în schimb pentru sufletul său? |
| 16 | 27 | Căci Fiul omului are să vină în slava Tatălui Său, cu îngerii Săi; şi atunci va răsplăti fiecăruia după faptele lui. |
| 16 | 28 | Adevărat vă spun că unii din cei ce stau aici nu vor gusta moartea pînă nu vor vedea pe Fiul omului venind în Împărăţia Sa.`` |
| 17 | 1 | După şase zile, Isus a luat cu El pe Petru, Iacov şi Ioan, fratele lui, şi i -a dus la o parte pe un munte înalt. |
| 17 | 2 | El S'a schimbat la faţă înaintea lor; faţa Lui a strălucit ca soarele, şi hainele I s'au făcut albe ca lumina. |
| 17 | 3 | Şi iatăcă li s'a arătat Moise şi Ilie, stînd de vorbă cu El. |
| 17 | 4 | Petru a luat cuvîntul, şi a zis lui Isus: ,,Doamne, este bine să fim aici; dacă vrei, am să fac aici trei colibi: una pentru Tine, una pentru Moise şi una pentru Ilie.`` |
| 17 | 5 | Pe cînd vorbea el încă, iată că i -a acoperit un nor luminos cu umbra lui. Şi din nor s'a auzit un glas, care zicea: ,,Acesta este Fiul Meu prea iubit, în care Îmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultaţi!`` |
| 17 | 6 | Cînd au auzit, ucenicii au căzut cu feţele la pămînt, şi s'au înspăimîntat foarte tare. |
| 17 | 7 | Dar Isus S'a apropiat, S'a atins de ei, şi le -a zis: ,,Sculaţi-vă, nu vă temeţi!`` |
| 17 | 8 | Ei au ridicat ochii, şi n'au văzut pe nimeni, decît pe Isus singur. |
| 17 | 9 | Pe cînd se coborau din munte, Isus le -a dat porunca următoare: ,,Să nu spuneţi nimărui de vedenia aceasta, pînă va învia Fiul omului din morţi.`` |
| 17 | 10 | Ucenicii I-au pus întrebarea următoare: ,,Oare de ce zic cărturarii că întîi trebuie să vină Ilie?`` |
| 17 | 11 | Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Este adevărat că trebuie să vină întîi Ilie, şi să aşeze din nou toate lucrurile. |
| 17 | 12 | Dar vă spun că Ilie a şi venit, şi ei nu l-au cunoscut, ci au făcut cu el ce au vrut. Tot aşa are să sufere şi Fiul omului din partea lor.`` |
| 17 | 13 | Ucenicii au înţeles atunci că le vorbise despre Ioan Botezătorul. |
| 17 | 14 | Cînd au ajuns la norod, a venit un om, care a căzut în genunchi înaintea lui Isus, şi I -a zis: |
| 17 | 15 | ,,Doamne, ai milă de fiul meu, căci este lunatic, şi pătimeşte rău: de multe ori cade în foc, şi de multe ori cade în apă. |
| 17 | 16 | L-am adus la ucenicii Tăi, şi n'au putut să -l vindece.`` |
| 17 | 17 | ,,O, neam necredincios şi pornit la rău!`` a răspuns Isus. ,,Pînă cînd voi fi cu voi? Pînă cînd vă voi suferi? Aduceţi -l aici la Mine.`` |
| 17 | 18 | Isus a certat dracul, care a ieşit afară din el. Şi băiatul s'a tămăduit chiar în ceasul acela. |
| 17 | 19 | Atunci ucenicii au venit la Isus, şi I-au zis, deoparte: ,,Noi de ce n'am putut să -l scoatem?`` |
| 17 | 20 | ,,Din pricina puţinei voastre credinţe``, le -a zis Isus. ,,Adevărat vă spun că, dacă aţi avea credinţă cît un grăunte de muştar, aţi zice muntelui acestuia: ,Mută-te de aici colo`, şi s'ar muta; nimic nu v'ar fi cu neputinţă. |
| 17 | 21 | Dar acest soi de draci nu iese afară decît cu rugăciune şi cu post.`` |
| 17 | 22 | Pe cînd stăteau în Galilea, Isus le -a zis: ,,Fiul omului trebuie să fie dat în mînile oamenilor. |
| 17 | 23 | Ei Îl vor omorî, dar a treia zi va învia.`` Ucenicii s'au întristat foarte mult. |
| 17 | 24 | Cînd au ajuns în Capernaum, ceice strîngeau darea pentru Templu (Greceşte: Cele două drahme.) au venit la Petru, şi i-au zis: ,,Învăţătorul vostru nu plăteşte darea?`` |
| 17 | 25 | ,,Ba da``, a zis Petru. Şi cînd a intrat în casă, Isus i -a luat înainte, şi i -a zis: ,,Ce crezi, Simone? Împăraţii pămîntului dela cine iau dări sau biruri? Dela fiii lor sau dela străini?`` |
| 17 | 26 | Petru I -a răspuns: ,,Dela străini.`` Şi Isus i -a zis: ,,Aşa dar fiii sînt scutiţi. |
| 17 | 27 | Dar, ca să nu -i facem să păcătuiască, du-te la mare, aruncă undiţa, şi trage afară peştele care va veni întîi; deschide -i gura, şi vei găsi în ea o rublă (Greceşte: Un statir.) pe care ia -o şi dă-le -o lor, pentru Mine şi pentru tine.`` |
| 18 | 1 | În clipa aceea, ucenicii s'au apropiat de Isus, şi L-au întrebat: ,,Cine este mai mare în Împărăţia cerurilor?`` |
| 18 | 2 | Isus a chemat la El un copilaş, l -a pus în mijlocul lor, |
| 18 | 3 | şi le -a zis: ,,Adevărat vă spun că, dacă nu vă veţi întoarce la Dumnezeu şi nu vă veţi face ca nişte copilaşi, cu nici un chip nu veţi intra în Împărăţia cerurilor. |
| 18 | 4 | Deaceea, oricine se va smeri ca acest copilaş, va fi cel mai mare în Împărăţia cerurilor. |
| 18 | 5 | Şi oricine va primi un copilaş ca acesta în Numele Meu, Mă primeşte pe Mine. |
| 18 | 6 | Dar pentru oricine va face să păcătuiască pe unul din aceşti micuţi, cari cred în Mine, ar fi mai de folos să i se atîrne de gît o piatră mare de moară, şi să fie înecat în adîncul mării. |
| 18 | 7 | Vai de lume, din pricina prilejurilor de păcătuire! Fiindcă nu se poate să nu vină prilejuri de păcătuire; dar vai de omul acela prin care vine prilejul de păcătuire! |
| 18 | 8 | Acum, dacă mîna ta sau piciorul tău te face să cazi în păcat, taie-le şi leapădă-le dela tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă şchiop sau ciung, decît să ai două mîni sau două picioare, şi să fii aruncat în focul vecinic. |
| 18 | 9 | Şi dacă ochiul tău te face să cazi în păcat, scoate -l şi leapădă -l dela tine. Este mai bine pentru tine să intri în viaţă numai cu un ochi, decît să ai amîndoi ochii, şi să fii aruncat în focul gheenei. |
| 18 | 10 | Feriţi-vă să nu defăimaţi nici măcar pe unul din aceşti micuţi; căci vă spun că îngerii lor în ceruri văd pururea faţa Tatălui Meu care este în ceruri. |
| 18 | 11 | Fiindcă Fiul omului a venit să mîntuiască ce era pierdut. |
| 18 | 12 | Ce credeţi? Dacă un om are o sută de oi, şi se rătăceşte una din ele, nu lasă el pe cele nouăzeci şi nouă pe munţi, şi se duce să caute pe cea rătăcită? |
| 18 | 13 | Şi, dacă i se întîmplă s'o găsească, adevărat vă spun, că are mai multă bucurie de ea, decît de cele nouăzeci şi nouă, cari nu se rătăciseră. |
| 18 | 14 | Tot aşa, nu este voia Tatălui vostru celui din ceruri să piară unul măcar din aceşti micuţi. |
| 18 | 15 | Dacă fratele tău a păcătuit împotriva ta, du-te şi mustră -l între tine şi el singur. Dacă te ascultă, ai cîştigat pe fratele tău. |
| 18 | 16 | Dar, dacă nu te ascultă, mai ia cu tine unul sau doi inşi, pentruca orice vorbă să fie sprijinită pe mărturia a doi sau trei martori. |
| 18 | 17 | Dacă nu vrea să asculte de ei, spune -l Bisericii; şi, dacă nu vrea să asculte nici de Biserică, să fie pentru tine ca un păgîn şi ca un vameş. |
| 18 | 18 | Adevărat vă spun, că orice veţi lega pe pămînt, va fi legat în cer; şi orice veţi deslega pe pămînt, va fi deslegat în cer. |
| 18 | 19 | Vă mai spun iarăş, că, dacă doi dintre voi se învoiesc pe pămînt să ceară un lucru oarecare, le va fi dat de Tatăl Meu care este în ceruri. |
| 18 | 20 | Căci acolo unde sînt doi sau trei adunaţi în Numele Meu, sînt şi Eu în mijlocul lor.`` |
| 18 | 21 | Atunci Petru s'a apropiat de El, şi I -a zis: ,,Doamne de cîte ori să iert pe fratele Meu cînd va păcătui împotriva mea? Pînă la şapte ori?`` |
| 18 | 22 | Isus i -a zis: ,,Eu nu-ţi zic pînă la şapte ori, ci pînă la şaptezeci de ori cîte şapte. |
| 18 | 23 | Deaceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a vrut să se socotească cu robii săi. |
| 18 | 24 | A început să facă socoteala, şi i-au adus pe unul, care îi datora zece mii de galbeni. |
| 18 | 25 | Fiindcă el n'avea cu ce plăti, stăpînul lui a poruncit să -l vîndă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui, şi tot ce avea, şi să se plătească datoria. |
| 18 | 26 | Robul s'a aruncat la pămînt, i s'a închinat, şi a zis: ,Doamne, mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti tot.` |
| 18 | 27 | Stăpînul robului aceluia, făcîndu -i-se milă de el, i -a dat drumul, şi i -a iertat datoria. |
| 18 | 28 | Robul acela, cînd a ieşit afară, a întîlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă, care -i era dator o sută de lei. A pus mîna pe el, şi -l strîngea de gît, zicînd: ,Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.` |
| 18 | 29 | Tovarăşul lui s'a aruncat la pămînt, îl ruga, şi zicea: ,Mai îngăduieşte-mă, şi-ţi voi plăti.` |
| 18 | 30 | Dar el n'a vrut, ci s'a dus şi l -a aruncat în temniţă, pînă va plăti datoria. |
| 18 | 31 | Cînd au văzut tovarăşii lui cele întîmplate, s'au întristat foarte mult, şi s'au dus de au spus stăpînului lor toate cele petrecute. |
| 18 | 32 | Atunci stăpînul a chemat la el pe robul acesta, şi i -a zis: ,Rob vicelan! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m'ai rugat. |
| 18 | 33 | Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău, cum am avut eu milă de tine?` |
| 18 | 34 | Şi stăpînul s'a mîniat şi l -a dat pe mîna chinuitorilor, pînă va plăti tot ce datora. |
| 18 | 35 | Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.`` |
| 19 | 1 | După ce a sfîrşit Isus cuvîntările acestea, a plecat din Galilea, şi a venit în ţinutul Iudeii, dincolo de Iordan. |
| 19 | 2 | După El au mers multe gloate; şi acolo a vindecat pe cei bolnavi. |
| 19 | 3 | Fariseii au venit la El, şi, ca să -L ispitească, I-au zis: ,,Oare este îngăduit unui bărbat să-şi lase nevasta pentru orice pricină?`` |
| 19 | 4 | Drept răspuns, El le -a zis: ,,Oare n'aţi citit că Ziditorul, dela început i -a făcut parte bărbătească şi parte femeiască, |
| 19 | 5 | şi a zis: ,De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevastă-sa, şi cei doi vor fi un singur trup?` |
| 19 | 6 | Aşa că nu mai sînt doi, ci un singur trup. Deci, ce a împreunat Dumnezeu, omul să nu despartă.`` |
| 19 | 7 | ,,Pentru ce dar``, I-au zis ei, ,,a poruncit Moise ca bărbatul să dea nevestei o carte de despărţire, şi s'o lase?`` |
| 19 | 8 | Isus le -a răspuns: ,,Din pricina împietririi inimilor voastre a îngăduit Moise să vă lăsaţi nevestele; dar dela început n'a fost aşa. |
| 19 | 9 | Eu însă vă spun că oricine îşi lasă nevasta, afară de pricină de curvie, şi ia pe alta de nevastă, preacurveşte; şi cine ia de nevastă pe cea lăsată de bărbat, preacurveşte.`` |
| 19 | 10 | Ucenicii Lui I-au zis: ,,Dacă astfel stă lucrul cu bărbatul şi nevasta lui, nu este de folos să se însoare.`` |
| 19 | 11 | El le -a răspuns: ,,Nu toţi pot primi cuvîntul acesta, ci numai aceia cărora le este dat. |
| 19 | 12 | Fiindcă sînt fameni, cari s'au născut aşa din pîntecele maicii lor; sînt fameni, cari au fost făcuţi fameni de oameni; şi sînt fameni, cari singuri s'au făcut fameni pentru Împărăţia cerurilor. Cine poate să primească lucrul acesta, să -l primească.`` |
| 19 | 13 | Atunci I-au adus nişte copilaşi, ca să-Şi pună mînile peste ei, şi să Se roage pentru ei. Dar ucenicii îi certau. |
| 19 | 14 | Şi Isus le -a zis: ,,Lăsaţi copilaşii să vină la Mine, şi nu -i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei.`` |
| 19 | 15 | După ce Şi -a pus mînile peste ei, a plecat de acolo. |
| 19 | 16 | Atunci s'a apropiat de Isus un om, şi I -a zis: ,,Învăţătorule, ce bine să fac, ca să am viaţa vecinică?`` |
| 19 | 17 | El i -a răspuns: ,,Dece mă întrebi: ,Ce bine?` Binele este Unul singur. Dar dacă vrei să intri în viaţă, păzeşte poruncile.`` |
| 19 | 18 | ,,Cari?`` I -a zis el. Şi Isus i -a răspuns: ,,Să nu ucizi: să nu preacurveşti; să nu furi; să nu faci o mărturisire mincinoasă; |
| 19 | 19 | să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta``; şi: ,,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.`` |
| 19 | 20 | Tînărul I -a zis: ,,Toate aceste porunci le-am păzit cu grijă din tinereţa mea; ce-mi mai lipseşte?`` |
| 19 | 21 | ,,Dacă vrei să fii desăvîrşit``, i -a zis Isus, ,,du-te de vinde ce ai, dă la săraci, şi vei avea o comoară în cer! Apoi vino, şi urmează-Mă.`` |
| 19 | 22 | Cînd a auzit tînărul vorba aceasta, a plecat foarte întristat; pentrucă avea multe avuţii. |
| 19 | 23 | Isus a zis ucenicilor Săi: ,,Adevărat vă spun că greu va intra un bogat în Împărăţia cerurilor. |
| 19 | 24 | Vă mai spun iarăş că este mai uşor să treacă o cămilă prin urechea acului, decît să intre un bogat în împărăţia lui Dumnezeu.`` |
| 19 | 25 | Ucenicii, cînd au auzit lucrul acesta, au rămas uimiţi de tot, şi au zis: ,,Cine poate, atunci să fie mîntuit?`` |
| 19 | 26 | Isus S'a uitat ţintă la ei, şi le -a zis: ,,La oameni lucrul acesta este cu neputinţă, dar la Dumnezeu toate lucrurile sînt cu putinţă.`` |
| 19 | 27 | Atunci Petru a luat cuvîntul şi I -a zis: ,,Iată că noi am lăsat tot, şi Te-am urmat; ce răsplată vom avea?`` |
| 19 | 28 | Isus le -a răspuns: ,,Adevărat vă spun că, atunci cînd va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înoirea tuturor lucrurilor, voi, cari M'aţi urmat, veţi şedea şi voi pe douăsprezece scaune de domnie, şi veţi judeca pe cele douăsprezece seminţii ale lui Israel. |
| 19 | 29 | Şi ori şi cine a lăsat case, sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde, pentru Numele Meu, va primi însutit, şi va moşteni viaţa vecinică. |
| 19 | 30 | Dar mulţi din cei dintîi vor fi cei din urmă, şi mulţi din cei din urmă vor fi cei dintîi. |
| 20 | 1 | Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar, care a ieşit dis de dimineaţă, să-şi tocmească lucrători la vie. |
| 20 | 2 | S'a învoit cu lucrătorii cu cîte un leu pe zi, şi i -a trimes la vie. |
| 20 | 3 | A ieşit pela ceasul al treilea, şi a văzut pe alţii stînd în piaţă fără lucru. |
| 20 | 4 | ,Duceţi-vă şi voi în via mea`, le -a zis el, ,şi vă voi da ce va fi cu dreptul.` Şi s'au dus. |
| 20 | 5 | A ieşit iarăş pe la ceasul al şaselea şi al nouălea, şi a făcut la fel. |
| 20 | 6 | Cînd a ieşit pela ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii stînd în piaţă, şi le -a zis: ,De ce staţi aici toată ziua fără lucru?` |
| 20 | 7 | Ei i-au răspuns: ,Pentru că nu ne -a tocmit nimeni.` ,Duceţi-vă şi voi în via mea`, le -a zis el, ,şi veţi primi ce va fi cu dreptul.` |
| 20 | 8 | Seara, stăpînul viei a zis ispravnicului său: ,Cheamă pe lucrători, şi dă-le plata, începînd de la cei de pe urmă, pînă la cei dintîi. |
| 20 | 9 | Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, şi au luat fiecare cîte un leu. |
| 20 | 10 | Cînd au venit cei dintîi, socoteau că vor primi mai mult; dar au primit şi ei tot cîte un leu de fiecare. |
| 20 | 11 | Dupăce au primit banii, cîrteau împotriva gospodarului, |
| 20 | 12 | şi ziceau: ,Aceştia de pe urmă n'au lucrat decît un ceas, şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, cari am suferit greul şi zăduful zilei.` |
| 20 | 13 | Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: ,Prietene, ţie nu-ţi fac nicio nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu? |
| 20 | 14 | Ia-ţi ce ţi se cuvine, şi pleacă. Eu vreau să plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie. |
| 20 | 15 | Nu pot să fac ce vreau cu ce -i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sînt bun?` |
| 20 | 16 | Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dintîi, şi cei dintîi vor fi cei din urmă; pentrucă mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.`` |
| 20 | 17 | Pe cînd Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici, şi le -a zis: |
| 20 | 18 | ,,Iată că ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mînile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte, |
| 20 | 19 | şi -L vor da în mînile Neamurilor, ca să -L batjocorească, să -L bată şi să -L răstignească; dar a treia zi va învia.`` |
| 20 | 20 | Atunci mama fiilor lui Zebedei s'a apropiat de Isus împreună cu fiii ei, şi I s'a închinat, vrînd să -I facă o cerere. |
| 20 | 21 | El a întrebat -o: ,,Ce vrei?`` ,,Porunceşte``, I -a zis ea, ,,ca, în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stînga Ta.`` |
| 20 | 22 | Drept răspuns Isus a zis: ,,Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să -l beau Eu, şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?`` ,,Putem``, I-au zis ei. |
| 20 | 23 | Şi El le -a răspuns: ,,Este adevărat că veţi bea paharul Meu, şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a şedea la dreapta şi la stînga Mea, nu atîrnă de Mine s'o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru cari a fost pregătită de Tatăl Meu.`` |
| 20 | 24 | Cei zece, cînd au auzit, s'au mîniat pe cei doi fraţi. |
| 20 | 25 | Isus i -a chemat, şi le -a zis: ,,Ştiţi că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpînire. |
| 20 | 26 | Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru; |
| 20 | 27 | şi oricare va vrea să fie cel dintîi între voi, să vă fie rob. |
| 20 | 28 | Pentru că nici Fiul omului n'a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.`` |
| 20 | 29 | Cînd au ieşit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus. |
| 20 | 30 | Şi doi orbi şedeau lîngă drum. Ei au auzit că trece Isus, şi au început să strige: ,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!`` |
| 20 | 31 | Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: ,,Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!`` |
| 20 | 32 | Isus S'a oprit, i -a chemat, şi le -a zis: ,,Ce vreţi să vă fac?`` |
| 20 | 33 | ,,Doamne``, I-au zis ei, ,,să ni se deschidă ochii!`` |
| 20 | 34 | Lui Isus I s'a făcut milă de ei, S'a atins de ochii lor, şi îndată orbii şi-au căpătat vederea, şi au mers după El. |
| 21 | 1 | Cînd s'au apropiat de Ierusalim şi au ajuns la Betfaghe, în spre muntele Măslinilor, Isus a trimes doi ucenici, |
| 21 | 2 | şi le -a zis: ,,Duceţi-vă în satul dinaintea voastră: în el veţi găsi îndată o măgăriţă legată, şi un măgăruş împreună cu ea; deslegaţi -i şi aduceţi -i la Mine. |
| 21 | 3 | Dacă vă va zice cineva ceva, să spuneţi că Domnul are trebuinţă de ei. Şi îndată îi va trimete.`` |
| 21 | 4 | Dar toate aceste lucruri s'au întîmplat ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul, care zice: |
| 21 | 5 | ,,Spuneţi fiicei Sionului: ,Iată, Împăratul tău vine la tine, blînd şi călare pe un măgar, pe un măgăruş, mînzul unei măgăriţe.`` |
| 21 | 6 | Ucenicii s'au dus, şi au făcut cum le poruncise Isus. |
| 21 | 7 | Au adus măgăriţa şi măgăruşul, şi-au pus hainele peste ei, şi El a şezut deasupra. |
| 21 | 8 | Cei mai mulţi din norod îşi aşterneau hainele pe drum; alţii tăiau ramuri din copaci, şi le presărau pe drum. |
| 21 | 9 | Noroadele cari mergeau înaintea lui Isus şi cele ce veneau în urmă, strigau: ,,Osana Fiul lui David! Binecuvîntat este Cel ce vine în Numele Domnului! Osana în cerurile prea înalte!`` |
| 21 | 10 | Cînd a intrat în Ierusalim, toată cetatea s'a pus în mişcare, şi fiecare zicea: ,,Cine este acesta?`` |
| 21 | 11 | ,,Este Isus, Proorocul, din Nazaretul Galileii``, răspundeau noroadele. |
| 21 | 12 | Isus a intrat în Templul lui Dumnezeu. A dat afară pe toţi cei ce vindeau şi cumpărau în Templu, a răsturnat mesele schimbătorilor de bani şi scaunele celor ce vindeau porumbei, |
| 21 | 13 | şi le -a zis: ,,Este scris: ,Casa Mea se va chema o casă de rugăciune.` Dar voi aţi făcut din ea o peşteră de tîlhari.`` |
| 21 | 14 | Nişte orbi şi şchiopi au venit la El în Templu, şi El i -a vindecat. |
| 21 | 15 | Dar preoţii cei mai de seamă şi cărturarii, cînd au văzut minunile pe cari le făcea, şi pe copii strigînd în Templu şi zicînd: ,,Osana, Fiul lui David!`` s'au umplut de mînie. |
| 21 | 16 | Şi I-au zis: ,,Auzi ce zic aceştia?`` ,,Da,`` le -a răspuns Isus. ,,Oare n'aţi citit niciodată cuvintele acestea: ,Tu ai scos laude din gura pruncilor şi din gura celor ce sug?`` |
| 21 | 17 | Şi, lăsîndu -i, a ieşit afară din cetate, şi S'a îndreptat spre Betania, şi a mas acolo. |
| 21 | 18 | Dimineaţa, pe cînd Se întorcea în cetate, I -a fost foame. |
| 21 | 19 | A văzut un smochin lîngă drum, şi S'a apropiat de el; dar n'a găsit decît frunze, şi i -a zis: ,,Deacum încolo în veac să nu mai dea rod din tine!`` Şi pe dată smochinul s'a uscat. |
| 21 | 20 | Ucenicii, cînd au văzut acest lucru, s'au mirat, şi au zis: ,,Cum de s'a uscat smochinul acesta într'o clipă?`` |
| 21 | 21 | Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Adevărat vă spun că, dacă veţi avea credinţă şi nu vă veţi îndoi, veţi face nu numai ce s'a făcut smochinului acestuia; ci chiar dacă aţi zice muntelui acestuia: ,Ridică-te de aici, şi aruncă-te în mare,` se va face. |
| 21 | 22 | Tot ce veţi cere cu credinţă, prin rugăciune, veţi primi. |
| 21 | 23 | Isus S'a dus în Templu; şi, pe cînd învăţa norodul, au venit la El preoţii cei mai de seamă şi bătrînii norodului, şi I-au zis: ,,Cu ce putere faci Tu lucrurile acestea, şi cine Ţi -a dat puterea aceasta?`` |
| 21 | 24 | Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Vă voi pune şi Eu o întrebare; şi dacă-Mi veţi răspunde la ea, vă voi spune şi Eu cu ce putere fac aceste lucruri. |
| 21 | 25 | Botezul lui Ioan de unde venea? Din cer, sau dela oameni?`` Dar ei vorbeau între ei şi ziceau: ,,Dacă vom răspunde: ,Din cer,` ne va spune: ,Atunci de ce nu l-aţi crezut?` |
| 21 | 26 | Şi dacă vom răspunde: ,Dela oameni,` ne temem de norod, pentrucă toţi socotesc pe Ioan drept prooroc.`` |
| 21 | 27 | Atunci au răspuns lui Isus: ,,Nu ştim!`` Şi El, la rîndul Lui, le -a zis: ,,Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri. |
| 21 | 28 | Ce credeţi? Un om avea doi feciori; şi s'a dus la cel dintîi, şi i -a zis: ,Fiule, du-te astăzi de lucrează în via mea!` |
| 21 | 29 | ,Nu vreau,` i -a răspuns el. În urmă, i -a părut rău, şi s'a dus. |
| 21 | 30 | S'a dus şi la celălalt, şi i -a spus tot aşa. Şi fiul acesta a răspuns: ,Mă duc, doamne!` Şi nu s'a dus. |
| 21 | 31 | Care din amîndoi a făcut voia tatălui său?`` ,,Cel dintîi,`` au răspuns ei. Şi Isus le -a zis: ,,Adevărat vă spun că vameşii şi curvele merg înaintea voastră în Împărăţia lui Dumnezeu. |
| 21 | 32 | Fiindcă Ioan a venit la voi umblînd în calea neprihănirii, şi nu l-aţi crezut. Dar vameşii şi curvele l-au crezut: şi, măcar că aţi văzut lucrul acesta, nu v'aţi căit în urmă ca să -l credeţi. |
| 21 | 33 | Ascultaţi o altă pildă. Era un om, un gospodar, care a sădit o vie. A împrejmuit -o cu un gard, a săpat un teasc în ea, şi a zidit un turn. Apoi a dat -o unor vieri, şi a plecat în altă ţară. |
| 21 | 34 | Cînd a venit vremea roadelor, a trimes pe robii săi la vieri, ca să ia partea lui de rod. |
| 21 | 35 | Vierii au pus mîna pe robii lui, şi pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorît, iar pe altul l-au ucis cu pietre. |
| 21 | 36 | A mai trimes alţi robi, mai mulţi decît cei dintîi; şi vierii i-au primit la fel. |
| 21 | 37 | La urmă, a trimes la ei pe fiul său, zicînd: ,Vor primi cu cinste pe fiul meu!` |
| 21 | 38 | Dar vierii, cînd au văzut pe fiul, au zis între ei: ,Iată moştenitorul; veniţi să -l omorîm şi să punem stăpînire pe moştenirea lui.` |
| 21 | 39 | Şi au pus mîna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au omorît. |
| 21 | 40 | Acum, cînd va veni stăpînul viei, ce va face el vierilor acelora? |
| 21 | 41 | Ei I-au răspuns: ,,Pe ticăloşii aceia ticălos îi va pierde, şi via o va da altor vieri, cari -i vor da rodurile la vremea lor.`` |
| 21 | 42 | Isus le -a zis: ,,N'aţi citit nici odată în Scripturi că: ,Piatra, pe care au lepădat -o zidarii, a ajuns să fie pusă în capul unghiului; Domnul a făcut acest lucru, şi este minunat în ochii noştri?` |
| 21 | 43 | Deaceea, vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu va fi luată dela voi, şi va fi dată unui neam, care va aduce roadele cuvenite. |
| 21 | 44 | Cine va cădea peste piatra aceasta, va fi zdrobit de ea; iar pe acela peste care va cădea ea, îl va spulbera.`` |
| 21 | 45 | După ce au auzit pildele Lui, preoţii cei mai de seamă şi Fariseii au înţeles că Isus vorbeşte despre ei, |
| 21 | 46 | şi căutau să -L prindă; dar se temeau de noroade, pentrucă ele îl socoteau drept prooroc. |
| 22 | 1 | Isus a luat cuvîntul, şi le -a vorbit iarăş în pilde. Şi a zis: |
| 22 | 2 | ,,Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat, care a făcut nuntă fiului său. |
| 22 | 3 | A trimes pe robii săi să cheme pe cei poftiţi la nuntă; dar ei n'au vrut să vină. |
| 22 | 4 | A trimes iarăş alţi robi, şi le -a zis: ,Spuneţi celor poftiţi: ,,Iată că am gătit ospăţul meu; juncii şi vitele mele cele îngrăşate au fost tăiate; toate sînt gata, veniţi la nuntă.` |
| 22 | 5 | Dar ei, fără să le pese de poftirea lui, au plecat: unul la holda lui, şi altul la negustoria lui. |
| 22 | 6 | Ceilalţi au pus mîna pe robi, şi-au bătut joc de ei, şi i-au omorît. |
| 22 | 7 | Cînd a auzit împăratul s'a mîniat; a trimes oştile sale, a nimicit pe ucigaşii aceia, şi le -a ars cetatea. |
| 22 | 8 | Atunci a zis robilor săi: ,Nunta este gata; dar cei poftiţi n'au fost vrednici de ea. |
| 22 | 9 | Duceţi-vă dar la răspîntiile drumurilor, şi chemaţi la nuntă pe toţi aceia pe cari -i veţi găsi.` |
| 22 | 10 | Robii au ieşit la răspîntii, au strîns pe toţi pe cari i-au găsit, şi buni şi răi, şi odaia ospăţului de nuntă s'a umplut de oaspeţi. |
| 22 | 11 | Împăratul a intrat să-şi vadă oaspeţii; şi a zărit acolo pe un om, care nu era îmbrăcat în haina de nuntă. |
| 22 | 12 | ,Prietene,` i -a zis el, ,cum ai intrat aici fără să ai haină de nuntă?` Omul acela a amuţit. |
| 22 | 13 | Atunci împăratul a zis slujitorilor săi: ,Legaţi -i mînile şi picioarele, şi luaţi -l şi aruncaţi -l în întunerecul de afară; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor. |
| 22 | 14 | Căci mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.`` |
| 22 | 15 | Atunci Fariseii s'au dus şi s'au sfătuit cum să prindă pe Isus cu vorba. |
| 22 | 16 | Au trimes la El pe ucenicii lor împreună cu Irodianii, cari I-au zis: ,,Învăţătorule, ştim că eşti adevărat, şi că înveţi pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr, fără să-Ţi pese de nimeni, pentrucă nu cauţi la faţa oamenilor. |
| 22 | 17 | Spune-ne dar, ce crezi? Se cade să plătim bir Cezarului sau nu?`` |
| 22 | 18 | Isus, care le cunoştea vicleşugul, a răspuns: ,,Pentruce Mă ispitiţi, făţarnicilor? |
| 22 | 19 | Arătaţi-Mi banul birului.`` Şi ei I-au adus un ban (Greceşte: dinar.). |
| 22 | 20 | El i -a întrebat: ,,Chipul acesta şi slovele scrise pe el, ale cui sînt?`` |
| 22 | 21 | ,,Ale Cezarului,`` I-au răspuns ei. Atunci El le -a zis: ,,Daţi dar Cezarului ce este al Cezarului, şi lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!`` |
| 22 | 22 | Miraţi de cuvintele acestea, ei L-au lăsat, şi au plecat.`` |
| 22 | 23 | În aceeaş zi, au venit la Isus Saducheii, cari zic că nu este înviere. Ei I-au pus următoarea întrebare: |
| 22 | 24 | ,,Învăţătorule, Moise a zis: ,Dacă moare cineva fără să aibă copii, fratele lui să ia pe nevasta fratelui său, şi să -i ridice urmaş.` |
| 22 | 25 | Erau dar la noi şapte fraţi. Cel dintîi s'a însurat, şi a murit; şi, fiindcă n'avea copii, a lăsat fratelui său pe nevasta lui. |
| 22 | 26 | Tot aşa şi al doilea, şi al treilea, pînă la al şaptelea. |
| 22 | 27 | La urmă, după ei toţi, a murit şi femeia. |
| 22 | 28 | La înviere, nevasta căruia din cei şapte va fi ea? Fiindcă toţi au avut -o de nevastă. |
| 22 | 29 | Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Vă rătăciţi! Pentru că nu cunoaşteţi nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu. |
| 22 | 30 | Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer. |
| 22 | 31 | Cît priveşte învierea morţilor, oare n'aţi citit ce vi s'a spus de Dumnezeu, cînd zice: |
| 22 | 32 | ,Eu sînt Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac, şi Dumnezeul lui Iacov?` Dumnezeu nu este un Dumnezeu al celor morţi ci al celor vii.`` |
| 22 | 33 | Noroadele, cari ascultau, au rămas uimite de învăţătura lui Isus. |
| 22 | 34 | Cînd au auzit Fariseii că Isus a astupat gura Saducheilor, s'au strîns la un loc. |
| 22 | 35 | Şi unul din ei, un învăţător al Legii, ca să -L ispitească, I -a pus întrebarea următoare: |
| 22 | 36 | ,,Învăţătorule, care este cea mai mare poruncă din Lege?`` |
| 22 | 37 | Isus i -a răspuns: ,,Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, şi cu tot cugetul tău.`` |
| 22 | 38 | ,,Aceasta este cea dintîi, şi cea mai mare poruncă. |
| 22 | 39 | Iar a doua, asemenea ei, este: ,Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.` |
| 22 | 40 | În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Proorocii.`` |
| 22 | 41 | Pe cînd erau strînşi la un loc Fariseii, Isus i -a întrebat: |
| 22 | 42 | Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?`` ,,Al lui David``, I-au răspuns ei. |
| 22 | 43 | Şi Isus le -a zis: ,,Cum atunci David, fiind însuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, cînd zice: |
| 22 | 44 | ,Domnul a zis Domnului Meu: ,,Şezi la dreapta Mea, pînă voi pune pe vrăjmaşii Tăi supt picioarele Tale? |
| 22 | 45 | Deci, dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?`` |
| 22 | 46 | Nimeni nu I -a putut răspunde un cuvînt. Şi, din ziua aceea, n'a îndrăznit nimeni să -I mai pună întrebări. |
| 23 | 1 | Atunci Isus, pe cînd cuvînta gloatelor şi ucenicilor Săi, |
| 23 | 2 | a zis: ,,Cărturarii şi Fariseii şed pe scaunul lui Moise. |
| 23 | 3 | Deci toate lucrurile, pe cari vă spun ei să le păziţi, păziţi-le şi faceţi-le; dar după faptele lor să nu faceţi. Căci ei zic, dar nu fac. |
| 23 | 4 | Ei leagă sarcini grele şi cu anevoie de purtat, şi le pun pe umerii oamenilor, dar ei nici cu degetul nu vor să le mişte. |
| 23 | 5 | Toate faptele lor le fac pentru ca să fie văzuţi de oameni. Astfel, îşi fac filacteriile late, îşi fac poalele veştmintelor cu ciucuri lungi; |
| 23 | 6 | umblă după locurile dintîi la ospeţe, şi după scaunele dintîi în sinagogi; |
| 23 | 7 | le place să le facă oamenii plecăciuni prin pieţe, şi să le zică: ,Rabi! Rabi!` |
| 23 | 8 | Voi să nu vă numiţi Rabi! Fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sînteţi fraţi. |
| 23 | 9 | Şi ,Tată` să nu numiţi pe nimeni pe pămînt; pentrucă Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri. |
| 23 | 10 | Să nu vă numiţi ,Dascăli`; căci Unul singur este Dascălul vostru: Hristosul. |
| 23 | 11 | Cel mai mare dintre voi să fie slujitorul vostru. |
| 23 | 12 | Oricine se va înălţa, va fi smerit; şi oricine se va smeri, va fi înălţat. |
| 23 | 13 | Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi închideţi oamenilor Împărăţia cerurilor: nici voi nu intraţi în ea, şi nici pe cei ce vor să intre, nu -i lăsaţi să intre. |
| 23 | 14 | Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi mîncaţi casele văduvelor, în timp ce, de ochii lumii, faceţi rugăciuni lungi; de aceea veţi lua o mai mare osîndă. |
| 23 | 15 | Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi înconjuraţi marea şi pămîntul, ca să faceţi un tovarăş de credinţă; şi, după ce a ajuns tovarăş de credinţă, faceţi din el un fiu al gheenei, de două ori mai rău decît sînteţi voi înşivă. |
| 23 | 16 | Vai de voi, povăţuitori orbi, cari ziceţi: ,Dacă jură cineva pe Templu, nu este nimic; dar dacă jură pe aurul Templului, este legat de jurămîntul lui.` |
| 23 | 17 | Nebuni şi orbi! Care este mai mare: aurul sau Templul, care sfinţeşte aurul? |
| 23 | 18 | ,Dacă jură cineva pe altar, nu este nimic`, ,dar dacă jură pe darul de pe altar, este legat de jurămîntul lui.` |
| 23 | 19 | Nebuni şi orbi! Care este mai mare: darul, sau altarul, care sfinţeşte darul? |
| 23 | 20 | Deci, cine jură pe altar, jură pe el şi pe tot ce este deasupra lui; |
| 23 | 21 | cine jură pe Templu, jură pe el şi pe Celce locuieşte în el; |
| 23 | 22 | şi cine jură pe cer, jură pe scaunul de domnie al lui Dumnezeu şi pe Celce şade pe el.` |
| 23 | 23 | Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi daţi zeciuială din izmă, din mărar şi din chimen, şi lăsaţi nefăcute cele mai însemnate lucruri din Lege: dreptatea, mila şi credincioşia; pe acestea trebuia să le faceţi, şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute. |
| 23 | 24 | Povăţuitori orbi, cari strecuraţi ţînţarul şi înghiţiţi cămila! |
| 23 | 25 | Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi curăţiţi partea de afară a paharului şi a blidului, dar înlăuntru sînt pline de răpire şi de necumpătare. |
| 23 | 26 | Fariseu orb! Curăţă întîi partea din lăuntru a paharului şi a blidului, pentruca şi partea de afară să fie curată. |
| 23 | 27 | Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentrucă voi sînteţi ca mormintele văruite, cari, pe dinafară se arată frumoase, iar pe dinlăuntru sînt pline de oasele morţilor şi de orice fel de necurăţenie. |
| 23 | 28 | Tot aşa şi voi, pe dinafară vă arătaţi neprihăniţi oamenilor, dar pe dinlăuntru sînteţi plini de făţărnicie şi de fărădelege. |
| 23 | 29 | Vai de voi, cărturari şi Farisei făţarnici! Pentru că voi zidiţi mormintele proorocilor, împodobiţi gropile celor neprihăniţi, |
| 23 | 30 | şi ziceţi: Dacă am fi trăit noi în zilele părinţilor noştri, nu ne-am fi unit cu ei la vărsarea sîngelui proorocilor. |
| 23 | 31 | Prin aceasta mărturisiţi despre voi înşivă că sînteţi fiii celor ce au omorît pe prooroci. |
| 23 | 32 | Voi dar umpleţi măsura părinţilor voştri! |
| 23 | 33 | Şerpi, pui de năpîrci! Cum veţi scăpa de pedeapsa gheenei? |
| 23 | 34 | De aceea, iată, vă trimet prooroci, înţelepţi şi cărturari. Pe unii din ei îi veţi omorî şi răstigni, pe alţii îi veţi bate în sinagogile voastre, şi -i veţi prigoni din cetate în cetate; |
| 23 | 35 | ca să vină asupra voastră tot sîngele nevinovat, care a fost vărsat pe pămînt, dela sîngele neprihănitului Abel pînă la sîngele lui Zaharia, fiul lui Barachia, pe care l-aţi omorît între Templu şi altar. |
| 23 | 36 | Adevărat vă spun, că toate acestea vor veni peste neamul acesta. |
| 23 | 37 | Ierusalime, Ierusalime, care omori pe prooroci şi ucizi cu pietre pe cei trimeşi la tine! De cîte ori am vrut să strîng pe copiii tăi cum îşi strînge găina puii supt aripi, şi n'aţi vrut! |
| 23 | 38 | Iată că vi se lasă casa pustie; |
| 23 | 39 | căci vă spun că deacum încolo nu Mă veţi mai vedea pînă cînd veţi zice: ,Binecuvîntat este Celce vine în Numele Domnului!`` |
| 24 | 1 | La ieşirea din Templu, pe cînd mergea Isus, ucenicii Lui s'au apropiat de El ca să -I arate clădirile Templului. |
| 24 | 2 | Dar Isus le -a zis: ,,Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămînea aici piatră pe piatră, care să nu fie dărîmată.`` |
| 24 | 3 | El a şezut jos pe muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El la o parte, şi I-au zis: ,,Spune-ne, cînd se vor întîmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfîrşitului veacului acestuia?`` |
| 24 | 4 | Drept răspuns, Isus le -a zis: ,,Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva. |
| 24 | 5 | Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu, şi vor zice: ,Eu sînt Hristosul!` Şi vor înşela pe mulţi. |
| 24 | 6 | Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie: vedeţi să nu vă spăimîntaţi, căci toate aceste lucruri trebuie să se întîmple. Dar sfîrşitul tot nu va fi atunci. |
| 24 | 7 | Un neam se va scula împotriva altui neam, şi o împărăţie împotriva altei împărăţii; şi, pe alocurea, vor fi cutremure de pămînt, foamete şi ciumi. |
| 24 | 8 | Dar toate aceste lucruri nu vor fi decît începutul durerilor. |
| 24 | 9 | Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi, şi vă vor omorî; şi veţi fi urîţi de toate neamurile pentru Numele Meu. |
| 24 | 10 | Atunci mulţi vor cădea, se vor vinde unii pe alţii, şi se vor urî unii pe alţii. |
| 24 | 11 | Se vor scula mulţi prooroci mincinoşi, şi vor înşela pe mulţi. |
| 24 | 12 | Şi, din pricina înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci. |
| 24 | 13 | Dar cine va răbda pînă la sfîrşit, va fi mîntuit. |
| 24 | 14 | Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi propovăduită în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfîrşitul. |
| 24 | 15 | De aceea, cînd veţi vedea ,urîciunea pustiirii`, despre care a vorbit proorocul Daniel, ,aşezată în locul sfînt` -cine citeşte să înţeleagă! - |
| 24 | 16 | atunci, cei ce vor fi în Iudea, să fugă la munţi; |
| 24 | 17 | cine va fi pe acoperişul casei, să nu se pogoare să-şi ia lucrurile din casă; |
| 24 | 18 | şi cine va fi la cîmp, să nu se întoarcă să-şi ia haina. |
| 24 | 19 | Vai de femeile, cari vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţîţă în zilele acelea! |
| 24 | 20 | Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într'o zi de Sabat. |
| 24 | 21 | Pentrucă atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n'a fost niciodată dela începutul lumii pînă acum, şi nici nu va mai fi. |
| 24 | 22 | Şi dacă zilele acelea n'ar fi fost scurtate, nimeni n'ar scăpa; dar, din pricina celor aleşi, zilele acelea vor fi scurtate. |
| 24 | 23 | Atunci dacă vă va spune cineva: ,Iată, Hristosul este aici, sau acolo`, să nu -l credeţi. |
| 24 | 24 | Căci se vor scula Hristoşi mincinoşi şi prooroci mincinoşi; vor face semne mari şi minuni, pînă acolo încît să înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. |
| 24 | 25 | Iată, că v'am spus mai dinainte. |
| 24 | 26 | Deci, dacă vă vor zice: ,Iată -L în pustie`, să nu vă duceţi acolo! ,Iată -L în odăiţe ascunse`, să nu credeţi. |
| 24 | 27 | Căci, cum iese fulgerul dela răsărit şi se vede pînă la apus, aşa va fi şi venirea Fiului omului. |
| 24 | 28 | Oriunde va fi stîrvul (Sau: hoit, mortăciune.), acolo se vor aduna vulturii. |
| 24 | 29 | Îndată după acele zile de necaz, ,soarele se va întuneca, luna nu-şi va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, şi puterile cerurilor vor fi clătinate.` |
| 24 | 30 | Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate seminţiile pămîntului se vor boci, şi vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere şi cu o mare slavă. |
| 24 | 31 | El va trimete pe îngerii Săi cu trîmbiţa răsunătoare, şi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vînturi, dela o margine a cerurilor pînă la cealaltă. |
| 24 | 32 | Dela smochin învăţaţi pilda lui: Cînd îi frăgezeşte şi înfrunzeşte mlădiţia, ştiţi că vara este aproape. |
| 24 | 33 | Tot aşa, şi voi, cînd veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi. |
| 24 | 34 | Adevărat vă spun că, nu va trece neamul acesta pînă se vor întîmpla toate aceste lucruri. |
| 24 | 35 | Cerul şi pămîntul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece. |
| 24 | 36 | Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. |
| 24 | 37 | Cum s'a întîmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întîmpla şi la venirea Fiului omului. |
| 24 | 38 | În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, cînd mîncau şi beau, se însurau şi se măritau, pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie, |
| 24 | 39 | şi n'au ştiut nimic, pînă cînd a venit potopul şi i -a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului omului. |
| 24 | 40 | Atunci, din doi bărbaţi cari vor fi la cîmp, unul va fi luat şi altul va fi lăsat. |
| 24 | 41 | Din două femei cari vor măcina la moară, una va fi luată şi alta va fi lăsată. |
| 24 | 42 | Vegheaţi dar, pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru. |
| 24 | 43 | Să ştiţi că, dacă ar şti stăpînul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n'ar lăsa să -i spargă casa. |
| 24 | 44 | Deaceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiţi. |
| 24 | 45 | Care este deci robul credincios şi înţelept, pe care l -a pus stăpînul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărîtă? |
| 24 | 46 | Ferice de robul acela, pe care stăpînul său, la venirea lui, îl va găsi făcînd aşa! |
| 24 | 47 | Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale. |
| 24 | 48 | Dar dacă este un rob rău, care zice în inima lui: ,Stăpînul meu zăboveşte să vină!` |
| 24 | 49 | Dacă va începe să bată pe tovarăşii lui de slujbă, şi să mănînce şi să bea cu beţivii, |
| 24 | 50 | stăpînul robului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă, şi în ceasul pe care nu -l ştie, |
| 24 | 51 | îl va tăia în două, şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor; acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor. |
| 25 | 1 | Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, cari şi-au luat candelele, şi au ieşit în întîmpinarea mirelui. |
| 25 | 2 | Cinci din ele erau nechibzuite, şi cinci înţelepte. |
| 25 | 3 | Cele nechibzuite, cînd şi-au luat candelele, n'au luat cu ele untdelemn; |
| 25 | 4 | dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase. |
| 25 | 5 | Fiindcă mirele zăbovea, au aţipit toate, şi au adormit. |
| 25 | 6 | La miezul nopţii, s'a auzit o strigare: ,Iată mirele, ieşiţi -i în întîmpinare!` |
| 25 | 7 | Atunci toate fecioarele acelea s'au sculat şi şi-au pregătit candelele. |
| 25 | 8 | Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: ,Daţi-ne din untdelemnul vostru, căci ni se sting candelele.` |
| 25 | 9 | Cele înţelepte le-au răspuns: ,Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă; ci mai bine duceţi-vă la cei ce vînd untdelemn şi cumpăraţi-vă.` |
| 25 | 10 | Pe cînd se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele: cele ce erau gata, au intrat cu el în odaia de nuntă, şi s'a încuiat uşa. |
| 25 | 11 | Mai pe urmă, au venit şi celelalte fecioare, şi au zis: ,Doamne, Doamne, deschide-ne!` |
| 25 | 12 | Dar el, drept răspuns, le -a zis: ,Adevărat vă spun, că nu vă cunosc!` |
| 25 | 13 | Veghiaţi dar, căci nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul omului. |
| 25 | 14 | Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om, care, cînd era să plece într'o altă ţară, a chemat pe robii săi, şi le -a încredinţat avuţia sa. |
| 25 | 15 | Unuia i -a dat cinci talanţi, altuia doi, şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui; şi a plecat. |
| 25 | 16 | Îndată, cel ce primise cei cinci talanţi, s'a dus, i -a pus în negoţ, şi a cîştigat cu ei alţi cinci talanţi. |
| 25 | 17 | Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi, a cîştigat şi el alţi doi cu ei. |
| 25 | 18 | Cel ce nu primise decît un talant, s'a dus de a făcut o groapă în pămînt şi a ascuns acolo banii stăpînului său. |
| 25 | 19 | După multă vreme, stăpînul robilor acelora s'a întors şi le -a cerut socoteala. |
| 25 | 20 | Cel ce primise cei cinci talanţi, a venit, a adus alţi cinci talanţi, şi a zis: ,Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată că am cîştigat cu ei alţi cinci talanţi.` |
| 25 | 21 | Stăpînul său i -a zis: ,Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău.` |
| 25 | 22 | Cel ce primise cei doi talanţi, a venit şi el, şi a zis: ,Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată că am cîştigat cu ei alţi doi talanţi.` |
| 25 | 23 | Stăpînul său i -a zis: ,Bine, rob bun şi credincios; ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpînului tău!` |
| 25 | 24 | Cel ce nu primise decît un talant, a venit şi el, şi a zis: ,Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n'ai sămănat, şi strîngi de unde n'ai vînturat: |
| 25 | 25 | mi -a fost teamă, şi m'am dus de ţi-am ascuns talantul în pămînt; iată-ţi ce este al tău!` |
| 25 | 26 | Stăpînul său i -a răspuns: ,Rob viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n'am sămănat, şi că strîng de unde n'am vînturat; |
| 25 | 27 | prin urmare se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi, şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobîndă ce este al meu! |
| 25 | 28 | Luaţi -i dar talantul, şi daţi -l celui ce are zece talanţi. |
| 25 | 29 | Pentrucă celui ce are, i se va da, şi va avea de prisos; dar dela cel ce n'are, se va lua şi ce are! |
| 25 | 30 | Iar pe robul acela netrebnic, aruncaţi -l în întunerecul de afară: acolo va fi plînsul şi scrîşnirea dinţilor. |
| 25 | 31 | ,,Cînd va veni Fiul omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. |
| 25 | 32 | Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre; |
| 25 | 33 | şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stînga Lui. |
| 25 | 34 | Atunci Împăratul va zice celor dela dreapta Lui: ,Veniţi binecuvîntaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v'a fost pregătită dela întemeierea lumii. |
| 25 | 35 | Căci am fost flămînd, şi Mi-aţi dat de mîncat; Mi -a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M'aţi primit; |
| 25 | 36 | am fost gol, şi M'aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.` |
| 25 | 37 | Atunci cei neprihăniţi Îi vor răspunde: ,Doamne, cînd Te-am văzut noi flămînd, şi Ţi-am dat să mănînci? Sau fiindu-Ţi sete, şi Ţi-am dat de ai băut? |
| 25 | 38 | Cînd Te-am văzut noi străin, şi Te-am primit? Sau gol, şi Te-am îmbrăcat? |
| 25 | 39 | Cînd Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă, şi am venit pe la Tine?` |
| 25 | 40 | Drept răspuns, Împăratul le va zice: ,Adevărat vă spun că, oridecîteori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut.` |
| 25 | 41 | Apoi va zice celor dela stînga Lui: ,Duceţi-vă dela Mine, blestemaţilor, în focul cel vecinic, care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui! |
| 25 | 42 | Căci am fost flămînd, şi nu Mi-aţi dat să mănînc; Mi -a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau; |
| 25 | 43 | am fost străin, şi nu M'aţi primit; am fost gol, şi nu M'aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi în temniţă, şi n'aţi venit pela Mine.` |
| 25 | 44 | Atunci Îi vor răspunde şi ei: ,Doamne, cînd Te-am văzut noi flămînd sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă, şi nu Ţi-am slujit?` |
| 25 | 45 | Şi El, drept răspuns, le va zice: ,Adevărat vă spun că, oridecîteori n'aţi făcut aceste lucruri unuia dintr'aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut.` |
| 25 | 46 | Şi aceştia vor merge în pedeapsa vecinică, iar cei neprihăniţi vor merge în viaţa vecinică.`` |
| 26 | 1 | Dupăce a isprăvit Isus toate cuvîntările acestea, a zis ucenicilor Săi: |
| 26 | 2 | ,,Ştiţi că după două zile vor fi Paştele; şi Fiul omului va fi dat ca să fie răstignit!`` |
| 26 | 3 | Atunci preoţii cei mai de seamă, cărturarii şi bătrînii norodului s'au strîns în curtea marelui preot care se numea Caiafa; |
| 26 | 4 | şi s'au sfătuit împreună, cum să prindă pe Isus cu vicleşug, şi să -L omoare. |
| 26 | 5 | Dar ziceau: ,,Nu în timpul praznicului, ca să nu se facă turburare în norod.`` |
| 26 | 6 | Cînd era Isus în Betania, în casa lui Simon leprosul, |
| 26 | 7 | s'a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump; şi, pe cînd sta El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. |
| 26 | 8 | Ucenicilor le -a fost necaz, cînd au văzut lucrul acesta, şi au zis: ,,Ce rost are risipa aceasta? |
| 26 | 9 | Mirul acesta s'ar fi putut vinde foarte scump, şi banii să se dea săracilor.`` |
| 26 | 10 | Cînd a auzit Isus, le -a zis: ,,De ce faceţi supărare femeii? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine. |
| 26 | 11 | Pentrucă pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna. |
| 26 | 12 | Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. |
| 26 | 13 | Adevărat vă spun că ori unde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei.`` |
| 26 | 14 | Atunci unul din cei doisprezece, numit Iuda Iscarioteanul, s'a dus la preoţii cei mai de seamă, |
| 26 | 15 | şi le -a zis: ,,Ce vreţi să-mi daţi, şi -L voi da în mînile voastre?`` Ei i-au cîntărit treizeci de arginţi. |
| 26 | 16 | Din clipa aceea, Iuda căuta un prilej nimerit, ca să dea pe Isus în mînile lor. |
| 26 | 17 | În ziua dintîi a praznicului Azimilor, ucenicii au venit la Isus, şi I-au zis: ,,Unde vrei să-Ţi pregătim să mănînci Paştele?`` |
| 26 | 18 | El le -a răspuns: ,,Duceţi-vă în cetate la cutare om, şi spuneţi -i: ,,Învăţătorul zice: ,Vremea Mea este aproape; voi face Paştele cu ucenicii Mei în casa ta.`` |
| 26 | 19 | Ucenicii au făcut cum le poruncise Isus, şi au pregătit Paştele. |
| 26 | 20 | Seara, Isus a şezut la masă cu cei doisprezece ucenici ai Săi. |
| 26 | 21 | Pe cînd mîncau, El a zis: ,,Adevărat vă spun că unul din voi Mă va vinde.`` |
| 26 | 22 | Ei s'au întristat foarte mult, şi au început să -I zică unul după altul: ,,Nu cumva sînt eu, Doamne?`` |
| 26 | 23 | Drept răspuns, El le -a zis: ,,Cel ce a întins cu Mine mîna în blid, acela Mă va vinde. |
| 26 | 24 | Negreşit, Fiul omului Se duce după cum este scris despre El. Dar vai de omul acela prin care este vîndut Fiul omului! Mai bine ar fi fost pentru el să nu se fi născut!`` |
| 26 | 25 | Iuda, vînzătorul, a luat cuvîntul, şi I -a zis: ,,Nu cumva sînt eu, Învăţătorule?`` ,,Da``, i -a răspuns Isus, ,,tu eşti!`` |
| 26 | 26 | Pe cînd mîncau ei, Isus a luat o pîne; şi după ce a binecuvîntat, a frînt -o, şi a dat -o ucenicilor, zicînd: ,,Luaţi, mîncaţi; acesta este trupul Meu.`` |
| 26 | 27 | Apoi a luat un pahar, şi, după ce a mulţămit lui Dumnezeu, li l -a dat, zicînd: ,,Beţi toţi din el; |
| 26 | 28 | căci acesta este sîngele Meu, sîngele legămîntului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor. |
| 26 | 29 | Vă spun că, de acum încolo nu voi mai bea din acest rod al viţei, pînă în ziua cînd îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu.`` |
| 26 | 30 | După ce au cîntat cîntarea, au ieşit în muntele Măslinilor. |
| 26 | 31 | Atunci Isus le -a zis: ,,În noaptea aceasta, toţi veţi găsi în Mine o pricină de poticnire; căci este scris: ,Voi bate Păstorul, şi oile turmei vor fi risipite.` |
| 26 | 32 | Dar, după ce voi învia, voi merge înaintea voastră în Galilea.`` |
| 26 | 33 | Petru a luat cuvîntul, şi I -a zis: ,,Chiar dacă toţi ar găsi în Tine o pricină de poticnire, eu niciodată nu voi găsi în Tine o pricină de poticnire.`` |
| 26 | 34 | ,,Adevărat îţi spun``, i -a zis Isus, ,,că tu, chiar în noaptea aceasta, înainte ca să cînte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori.`` |
| 26 | 35 | Petru I -a răspuns: ,,Chiar dacă ar trebui să mor cu Tine, tot nu mă voi lepăda de Tine.`` Şi toţi ucenicii au spus acelaş lucru. |
| 26 | 36 | Atunci Isus a venit cu ei într'un loc îngrădit, numit Ghetsimani, şi a zis ucenicilor: ,,Şedeţi aici pînă Mă voi duce colo să Mă rog.`` |
| 26 | 37 | A luat cu El pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedei, şi a început să Se întristeze şi să se mîhnească foarte tare. |
| 26 | 38 | Isus le -a zis atunci: ,,Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămîneţi aici, şi vegheaţi împreună cu Mine.`` |
| 26 | 39 | Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pămînt, şi S'a rugat, zicînd: ,,Tată, dacă este cu putinţă, depărtează dela Mine paharul acesta! Totuş nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu.`` |
| 26 | 40 | Apoi a venit la ucenici, i -a găsit dormind, şi a zis lui Petru: ,,Ce, un ceas n'aţi putut să vegheaţi împreună cu Mine! |
| 26 | 41 | Vegheaţi şi rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită; duhul, în adevăr, este plin de rîvnă, dar carnea este neputincioasă.`` |
| 26 | 42 | S'a depărtat a doua oară, şi S'a rugat, zicînd: ,,Tată, dacă nu se poate să se îndepărteze de Mine paharul acesta, fără să -l beau, facă-se voia Ta!`` |
| 26 | 43 | S'a întors iarăş la ucenici, şi i -a găsit dormind; pentrucă li se îngreuiaseră ochii de somn. |
| 26 | 44 | I -a lăsat din nou, S'a depărtat, şi S'a rugat a treia oară, zicînd aceleaşi cuvinte. |
| 26 | 45 | Apoi a venit la ucenici, şi le -a zis: ,,Dormiţi de acum şi odihniţi-vă!.. Iată că a venit ceasul ca Fiul omului să fie dat în mînile păcătoşilor. |
| 26 | 46 | Sculaţi-vă, haidem să mergem; iată că se apropie vînzătorul.`` |
| 26 | 47 | Pe cînd vorbea El încă, iată că vine Iuda, unul din cei doisprezece, cu o gloată mare, cu săbii şi cu ciomege, trimeşi de preoţii cei mai de seamă şi de bătrînii norodului.`` |
| 26 | 48 | Vînzătorul le dăduse semnul acesta: ,,Pe care -l voi săruta eu, acela este; să puneţi mîna pe el!`` |
| 26 | 49 | Îndată, Iuda s'a apropiat de Isus, şi I -a zis: ,,Plecăciune, Învăţătorule!`` Şi L -a sărutat. |
| 26 | 50 | Isus i -a zis: ,,Prietene, ce ai venit să faci, fă!`` Atunci oamenii aceia s'au apropiat, au pus mînile pe Isus, şi L-au prins. |
| 26 | 51 | Şi unul din ceice erau cu Isus, a întins mîna, a scos sabia, a lovit pe robul marelui preot, şi i -a tăiat urechea. |
| 26 | 52 | Atunci Isus i -a zis: ,,Pune-ţi sabia la locul ei; căci toţi ceice scot sabia, de sabie vor pieri. |
| 26 | 53 | Crezi că n'aş putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemînă mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri? |
| 26 | 54 | Dar cum se vor împlini Scripturile, cari zic că aşa trebuie să se întîmple?`` |
| 26 | 55 | În clipa aceea, Isus a zis gloatelor: ,,Aţi ieşit ca după un tîlhar, cu săbii şi cu ciomege, ca să Mă prindeţi. În toate zilele şedeam în mijlocul vostru, şi învăţam norodul în Templu, şi n'aţi pus mîna pe Mine. |
| 26 | 56 | Dar toate aceste lucruri s'au întîmplat ca să se împlinească cele scrise prin prooroci.`` Atunci toţi ucenicii L-au părăsit şi au fugit. |
| 26 | 57 | Ceice au prins pe Isus, L-au dus la marele preot Caiafa, unde erau adunaţi cărturarii şi bătrînii. |
| 26 | 58 | Petru L -a urmat de departe, pînă la curtea marelui preot; apoi a intrat înlăuntru, şi a şezut jos cu aprozii, ca să vadă sfîrşitul. |
| 26 | 59 | Preoţii cei mai de seamă, bătrînii şi tot Soborul căutau vre -o mărturie mincinoasă împotriva lui Isus, ca să -L poată omorî. |
| 26 | 60 | Dar n'au găsit niciuna, măcar că s'au înfăţişat mulţi martori mincinoşi. La urmă au venit doi, |
| 26 | 61 | şi au spus: Acesta a zis: ,,Eu pot să stric Templul lui Dumnezeu şi să -l zidesc iarăş în trei zile.`` |
| 26 | 62 | Marele preot s'a sculat în picioare, şi I -a zis: ,,Nu răspunzi nimic? Ce mărturisesc aceştia împotriva Ta?`` |
| 26 | 63 | Isus tăcea. Şi marele preot a luat cuvîntul şi I -a zis: ,,Te jur, pe Dumnezeul cel viu, să ne spui dacă eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.`` |
| 26 | 64 | ,,Da``, i -a răspuns Isus, ,,sînt! ,,Ba mai mult, vă spun că de acum încolo veţi vedea pe Fiul omului şezînd la dreapta puterii lui Dumnezeu, şi venind pe norii cerului.`` |
| 26 | 65 | Atunci marele preot şi -a rupt hainele, şi a zis: ,,A hulit! Ce nevoie mai avem de martori? Iată că acum aţi auzit hula Lui. |
| 26 | 66 | Ce credeţi?`` Ei au răspuns: ,,Este vinovat să fie pedepsit cu moartea.`` |
| 26 | 67 | Atunci L-au scuipat în faţă, L-au bătut cu pumnii, şi L-au pălmuit, |
| 26 | 68 | zicînd: ,,Hristoase, prooroceşte-ne-cine Te -a lovit?`` |
| 26 | 69 | Petru însă şedea afară în curte. O slujnică a venit la el, şi i -a zis: ,,Şi tu erai cu Isus Galileanul!`` |
| 26 | 70 | Dar el s'a lepădat înaintea tuturor, şi i -a zis: ,,Nu ştiu ce vrei să zici.`` |
| 26 | 71 | Cînd a ieşit în pridvor, l -a văzut o altă slujnică, şi a zis celor de acolo: ,,Şi acesta era cu Isus din Nazaret.`` |
| 26 | 72 | El s'a lepădat iarăş, cu un jurămînt, şi a zis: ,,Nu cunosc pe omul acesta!`` |
| 26 | 73 | Peste puţin, cei ce stăteau acolo, s'au apropiat, şi au zis lui Petru: ,,Nu mai încape îndoială că şi tu eşti unul din oamenii aceia, căci şi vorba te dă de gol.`` |
| 26 | 74 | Atunci el a început să se blastăme şi să se jure, zicînd: ,,Nu cunosc pe omul acesta!`` În clipa aceea a cîntat cocoşul. |
| 26 | 75 | Şi Petru şi -a adus aminte de vorba, pe care i -o spusese Isus: ,,Înainte ca să cînte cocoşul, te vei lepăda de Mine de trei ori.`` Şi a ieşit afară şi a plîns cu amar. |
| 27 | 1 | Cînd s'a făcut ziuă, toţi preoţii cei mai de seamă şi bătrînii norodului au ţinut sfat împotriva lui Isus, ca să -L omoare. |
| 27 | 2 | După ce L-au legat, L-au dus şi L-au dat în mîna dregătorului Pilat din Pont. |
| 27 | 3 | Atunci Iuda, vînzătorul, cînd a văzut că Isus a fost osîndit la moarte, s'a căit, a dus înapoi cei treizeci de arginţi, i -a dat preoţilor celor mai de seamă şi bătrînilor, |
| 27 | 4 | şi a zis: ,,Am păcătuit, căci am vîndut sînge nevinovat.`` ,,Ce ne pasă nouă?`` i-au răspuns ei. ,,Treaba ta.`` |
| 27 | 5 | Iuda a aruncat arginţii în Templu, şi s'a dus de s'a spînzurat. |
| 27 | 6 | Preoţii cei mai de seamă au strîns arginţii, şi au zis: ,,Nu este îngăduit să -i punem în vistieria Templului, fiindcă sînt preţ de sînge.`` |
| 27 | 7 | Şi dupăce s'au sfătuit, au cumpărat cu banii aceia ,,Ţarina olarului,`` ca loc pentru îngroparea străinilor. |
| 27 | 8 | Iată de ce ţarina aceea a fost numită pînă în ziua de azi: ,,Ţarina sîngelui.`` |
| 27 | 9 | Atunci s'a împlinit ce fusese vestit prin proorocul Ieremia, care zice: ,,Au luat cei treizeci de arginţi, preţul celui preţuit, pe care l-au preţuit unii din fiii lui Israel; |
| 27 | 10 | şi i-au dat pe Ţarina olarului, după cum îmi poruncise Domnul.`` |
| 27 | 11 | Isus S'a înfăţişat înaintea dregătorului. Dregătorul L -a întrebat: ,,Eşti Tu ,Împăratul Iudeilor?`` ,,Da``, i -a răspuns Isus, ,,sînt.`` |
| 27 | 12 | Dar n'a răspuns nimic la învinuirile preoţilor celor mai de seamă şi bătrînilor. |
| 27 | 13 | Atunci Pilat I -a zis: ,,N'auzi de cîte lucruri Te învinuiesc ei?`` |
| 27 | 14 | Isus nu i -a răspuns la niciun cuvînt, aşa că se mira foarte mult dregătorul. |
| 27 | 15 | La fiecare praznic al Paştelor, dregătorul avea obicei să sloboadă norodului un întemniţat, pe care -l voiau ei. |
| 27 | 16 | Pe atunci aveau un întemniţat vestit, numit Baraba. |
| 27 | 17 | Cînd erau adunaţi la un loc, Pilat le -a zis: ,,Pe care voiţi să vi -l slobozesc? Pe Baraba sau pe Isus, care se numeşte Hristos?`` |
| 27 | 18 | Căci ştia că din pizmă dăduseră pe Isus în mînile lui. |
| 27 | 19 | Pe cînd sta Pilat pe scaun la judecată, nevastă-sa a trimis să -i spună: ,,Să n'ai nimic a face cu neprihănitul acesta; căci azi am suferit mult în vis din pricina lui.`` |
| 27 | 20 | Preoţii cei mai de seamă şi bătrînii au înduplecat noroadele să ceară pe Baraba, iar pe Isus să -L omoare. |
| 27 | 21 | Dregătorul a luat cuvîntul, şi le -a zis: ,,Pe care din amîndoi voiţi să vi -l slobozesc?`` ,,Pe Baraba``, au răspuns ei. |
| 27 | 22 | Pilat le -a zis: ,,Dar ce să fac cu Isus, care se numeşte Hristos?`` ,,Să fie răstignit``, i-au răspuns cu toţii. |
| 27 | 23 | Dregătorul a zis: ,,Dar ce rău a făcut?`` Ei au început să strige şi mai tare: ,,Să fie răstignit!`` |
| 27 | 24 | Cînd a văzut Pilat că n'ajunge la nimic, ci că se face mai multă zarvă, a luat apă, şi -a spălat mînile înaintea norodului, şi a zis: ,,Eu sînt nevinovat de sîngele neprihănitului acestuia. Treaba voastră!`` |
| 27 | 25 | Şi tot norodul a răspuns: ,,Sîngele Lui să fie asupra noastră şi asupra copiilor noştri.`` |
| 27 | 26 | Atunci Pilat le -a slobozit pe Baraba; iar pe Isus, dupăce a pus să -L bată cu nuiele, L -a dat în mînile lor, ca să fie răstignit. |
| 27 | 27 | Ostaşii dregătorului au dus pe Isus în pretoriu, şi au adunat în jurul Lui toată ceata ostaşilor. |
| 27 | 28 | L-au desbrăcat de hainele Lui, şi L-au îmbrăcat cu o haină stacojie. |
| 27 | 29 | Au împletit o cunună de spini, pe care I-au pus -o pe cap, şi I-au pus o trestie în mîna dreaptă. Apoi îngenuncheau înaintea Lui, îşi băteau joc de El, şi ziceau: ,,Plecăciune, Împăratul Iudeilor!`` |
| 27 | 30 | Şi scuipau asupra Lui, şi luau trestia şi -L băteau în cap. |
| 27 | 31 | Dupăce şi-au bătut astfel joc de El, L-au desbrăcat de haina stacojie, L-au îmbrăcat cu hainele Lui, şi L-au dus să -L răstignească. |
| 27 | 32 | Pe cînd ieşeau afară din cetate, au întîlnit pe un om din Cirene numit Simon, şi l-au silit să ducă crucea lui Isus. |
| 27 | 33 | Cînd au ajuns la un loc numit Golgota, care înseamnă: ,,Locul căpăţînii``, |
| 27 | 34 | I-au dat să bea vin amestecat cu fiere; dar, cînd l -a gustat, n'a vrut să bea. |
| 27 | 35 | Dupăce L-au răstignit, I-au împărţit hainele între ei, trăgînd la sorţi, pentru ca să se împlinească ce fusese vestit prin proorocul care zice: ,,Şi-au împărţit hainele Mele între ei, şi pentru cămaşa Mea au tras la sorţi.`` |
| 27 | 36 | Apoi au şezut jos, şi -L păzeau. |
| 27 | 37 | Şi I-au scris deasupra capului vina: ,,Acesta este Isus, Împăratul Iudeilor.`` |
| 27 | 38 | Împreună cu El, au fost răstigniţi doi tîlhari: unul la dreapta şi celălalt la stînga Lui. |
| 27 | 39 | Trecătorii îşi băteau joc de El, dădeau din cap, |
| 27 | 40 | şi ziceau: ,,Tu, care strici Templul, şi -l zideşti la loc în trei zile, mîntuieşte-Te pe Tine însuţi! Dacă eşti Tu Fiul lui Dumnezeu, pogoară-Te de pe cruce!`` |
| 27 | 41 | Preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii şi bătrînii, îşi băteau şi ei joc de El, şi ziceau: |
| 27 | 42 | ,,Pe alţii i -a mîntuit iar pe Sine nu Se poate mîntui! Dacă este El Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, şi vom crede în El! |
| 27 | 43 | S'a încrezut în Dumnezeu: să -l scape acum Dumnezeu, dacă -L iubeşte. Căci a zis: ,Eu sînt Fiul lui Dumnezeu!`` |
| 27 | 44 | Tîlharii cari erau răstigniţi împreună cu El, îi aruncau aceleaşi cuvinte de batjocură. |
| 27 | 45 | Dela ceasul al şaselea pînă la ceasul al nouălea s'a făcut întunerec peste toată ţara. |
| 27 | 46 | Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: ,,Eli, Eli, Lama Sabactani?`` adică: ,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M'ai părăsit?`` |
| 27 | 47 | Unii din ceice stăteau acolo, cînd au auzit aceste vorbe, au zis: ,,Strigă pe Ilie!`` |
| 27 | 48 | Şi îndată, unul din ei a alergat de a luat un burete, l -a umplut cu oţet, l -a pus într'o trestie, şi i -a dat să bea. |
| 27 | 49 | Dar ceilalţi ziceau: ,,Lasă, să vedem dacă va veni Ilie să -L mîntuiască.`` |
| 27 | 50 | Isus a strigat iarăş cu glas tare, şi Şi -a dat duhul. |
| 27 | 51 | Şi îndată perdeaua dinlăuntrul Templului s'a rupt în două, de sus pînă jos, pămîntul s'a cutremurat, stîncile s'au despicat, |
| 27 | 52 | mormintele s'au deschis şi multe trupuri ale sfinţilor cari muriseră, au înviat. |
| 27 | 53 | Ei au ieşit din morminte, după învierea lui, au intrat în sfînta cetate, şi s'au arătat multora. |
| 27 | 54 | Sutaşul, şi ceice păzeau pe Isus împreună cu el, cînd au văzut cutremurul de pămînt şi cele întîmplate, s'au înfricoşat foarte tare, şi au zis: ,,Cu adevărat, acesta a fost Fiul lui Dumnezeu!`` |
| 27 | 55 | Acolo erau şi multe femei, cari priveau de departe; ele urmaseră pe Isus din Galilea, ca să -I slujească. |
| 27 | 56 | Între ele era Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei. |
| 27 | 57 | Spre seară, a venit un om bogat din Arimatea, numit Iosif, care era şi el ucenic al lui Isus. |
| 27 | 58 | El s'a dus la Pilat, şi a cerut trupul lui Isus. Pilat a poruncit să i -l dea. |
| 27 | 59 | Iosif a luat trupul, l -a înfăşurat într'o pînză curată de in, |
| 27 | 60 | şi l -a pus într'un mormînt nou al lui însuş, pe care -l săpase în stîncă. Apoi a prăvălit o piatră mare la uşa mormîntului, şi a plecat. |
| 27 | 61 | Maria Magdalina şi cealaltă Marie erau acolo, şi şedeau în faţa mormîntului. |
| 27 | 62 | A doua zi care vine după ziua Pregătirii, preoţii cei mai de seamă şi Fariseii, s'au dus împreună la Pilat, |
| 27 | 63 | şi i-au zis: ,,Doamne, ne-am adus aminte că înşelătorul acela, pe cînd era încă în viaţă, a zis: ,După trei zile voi învia.` |
| 27 | 64 | Dă poruncă dar ca mormîntul să fie păzit bine pînă a treia zi, ca nu cumva să vină ucenicii Lui noaptea să -I fure trupul, şi să spună norodului: ,A înviat din morţi!` Atunci înşelăciunea aceasta din urmă ar fi mai rea decît cea dintîi.`` |
| 27 | 65 | Pilat le -a zis: ,,Aveţi o strajă; duceţi-vă de păziţi cum puteţi.`` |
| 27 | 66 | Ei au plecat, şi au întărit mormîntul, pecetluind piatra şi punînd strajă.`` |
| 28 | 1 | La sfîrşitul zilei Sabatului, cînd începea să se lumineze în spre ziua dintîi a săptămînii, Maria Magdalina şi cealaltă Marie au venit să vadă mormîntul. |
| 28 | 2 | Şi iatăcă s'a făcut un mare cutremur de pămînt; căci un înger al Domnului s'a pogorît din cer, a venit şi a prăvălit piatra dela uşa mormîntului, şi a şezut pe ea. |
| 28 | 3 | Înfăţişarea lui era ca fulgerul, şi îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. |
| 28 | 4 | Străjerii au tremurat de frica lui, şi au rămas ca nişte morţi. |
| 28 | 5 | Dar îngerul a luat cuvîntul, şi a zis femeilor: ,,Nu vă temeţi; căci ştiu că voi căutaţi pe Isus, care a fost răstignit. |
| 28 | 6 | Nu este aici; a înviat, după cum zisese. Veniţi de vedeţi locul unde zăcea Domnul; |
| 28 | 7 | şi duceţi-vă repede de spuneţi ucenicilor Lui că a înviat dintre cei morţi. Iată că El merge înaintea voastră în Galilea; acolo Îl veţi vedea. Iată că v'am spus lucrul acesta.`` |
| 28 | 8 | Ele au plecat repede de la mormînt, cu frică şi cu mare bucurie, şi au alergat să dea de veste ucenicilor Lui. |
| 28 | 9 | Dar iată că le -a întîmpinat Isus, şi le -a zis: ,,Bucuraţi-vă!`` Ele s'au apropiat să -I cuprindă picioarele, şi I s'au închinat. |
| 28 | 10 | Atunci Isus le -a zis: ,,Nu vă temeţi; duceţi-vă de spuneţi fraţilor Mei să meargă în Galilea: acolo Mă vor vedea.`` |
| 28 | 11 | Pe cînd se duceau ele, au intrat în cetate unii din străjeri, şi au dat de veste preoţilor celor mai de seamă despre toate cele întîmplate. |
| 28 | 12 | Aceştia s'au adunat împreună cu bătrînii, au ţinut sfat, au dat ostaşilor mulţi bani, |
| 28 | 13 | şi le-au zis: ,,Spuneţi aşa: ,Ucenicii Lui au venit noaptea, pe cînd dormeam noi, şi L-au furat.` |
| 28 | 14 | Şi dacă va ajunge lucrul acesta la urechile dregătorului, îl vom potoli noi, şi vă vom scăpa de grijă.`` |
| 28 | 15 | Ostaşii au luat banii, şi au făcut cum i-au învăţat. Şi s'a răspîndit zvonul acesta printre Iudei pînă în ziua de astăzi. |
| 28 | 16 | Cei unsprezece ucenici s'au dus în Galilea, în muntele unde le poruncise Isus să meargă. |
| 28 | 17 | Cînd L-au văzut ei, I s'au închinat, dar unii s'au îndoit. |
| 28 | 18 | Isus S'a apropiat de ei, a vorbit cu ei, şi le -a zis: ,,Toată puterea Mi -a fost dată în cer şi pe pămînt. |
| 28 | 19 | Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezîndu -i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfîntului Duh. |
| 28 | 20 | Şi învăţaţi -i să păzească tot ce v'am poruncit. Şi iată că Eu sînt cu voi în toate zilele, pînă la sfîrşitul veacului. Amin |