Multilingual Scriptures

Multilingual Scriptures Home » Romanian Cornilescu Bible » Proverbs

Romanian Cornilescu Bible
Chapter #	Verse #	Verse Detail
1	1	Pildele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel,
1	2	pentru cunoaşterea înţelepciunii şi învăţăturii, pentru înţelegerea cuvintelor minţii;
1	3	pentru căpătarea învăţăturilor de bun simţ, de dreptate, de judecată şi de nepărtinire;
1	4	ca să dea celor neîncercaţi agerime de minte, tînărului cunoştinţă şi chibzuinţă, -
1	5	să asculte însă şi înţeleptul, şi îşi va mări ştiinţa, şi cel priceput, şi va căpăta iscusinţă-
1	6	pentru prinderea înţelesului unei pilde sau al unui cuvînt adînc, înţelesul cuvintelor înţelepţilor şi al cuvintelor lor cu tîlc.
1	7	Frica Domnului este începutul ştiinţei; dar nebunii nesocotesc înţelepciunea şi învăţătura.
1	8	Ascultă, fiule, învăţătura tatălui tău, şi nu lepăda îndrumările mamei tale!
1	9	Căci ele sînt o cunună plăcută pe capul tău, şi un lanţ de aur la gîtul tău.
1	10	Fiule, dacă nişte păcătoşi vor să te amăgească, nu te lăsa cîştigat de ei!
1	11	Dacă-ţi vor zice: ,,Vino cu noi! Haidem să întindem curse ca să vărsăm sînge, să întindem fără temei laţuri celui nevinovat;
1	12	haidem să -i înghiţim de vii, ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se pogoară în groapă;
1	13	vom găsi tot felul de lucruri scumpe, şi ne vom umplea casele cu pradă;
1	14	vei avea şi tu partea ta la fel cu noi, o pungă vom avea cu toţii!`` -
1	15	fiule, să nu porneşti la drum cu ei, abate-ţi piciorul de pe cărarea lor!
1	16	Căci picioarele lor aleargă la rău, şi se grăbesc să verse sînge.
1	17	Dar degeaba se aruncă laţul înaintea ochilor tuturor păsărilor;
1	18	căci ei întind curse tocmai împotriva sîngelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.
1	19	Aceasta este soarta tuturor celor lacomi de cîştig: lăcomia aduce pierderea celor ce se dedau la ea.
1	20	Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe:
1	21	strigă unde e zarva mai mare; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei:
1	22	,,Pînă cînd veţi iubi prostia, proştilor? Pînă cînd le va plăcea batjocoritorilor batjocura, şi vor urî nebunii ştiinţa?
1	23	Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele...
1	24	Fiindcă eu chem şi voi vă împotriviţi, fiindcă îmi întind mîna şi nimeni ia seama,
1	25	fiindcă lepădaţi toate sfaturile mele, şi nu vă plac mustrările mele,
1	26	de aceea şi eu, voi rîde cînd veţi fi în vreo nenorocire, îmi voi bate joc de voi cînd vă va apuca groaza,
1	27	cînd vă va apuca groaza ca o furtună, şi cînd vă va învălui nenorocirea ca un vîrtej, cînd va da peste voi necazul şi strîmtorarea.
1	28	Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.
1	29	Pentrucă au urît ştiinţa, şi n'au ales frica Domnului,
1	30	pentrucă n'au iubit sfaturile mele, şi au nesocotit toate mustrările mele.
1	31	De aceea se vor hrăni cu roada umbletelor lor, şi se vor sătura cu sfaturile lor.
1	32	Căci împotrivirea proştilor îi ucide, şi liniştea nebunilor îi pierde;
1	33	dar cel ce m'ascultă va locui fără grijă, va trăi liniştit şi fără să se teamă de vreun rău.
2	1	Fiule, dacă vei primi cuvintele mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile mele,
2	2	dacă vei lua aminte la înţelepciune, şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere;
2	3	dacă vei cere înţelepciune, şi dacă te vei ruga pentru pricepere,
2	4	dacă o vei căuta ca argintul, şi vei umbla după ea ca după o comoară,
2	5	atunci vei înţelege frica de Domnul, şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.
2	6	Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui iese cunoştinţă şi pricepere.
2	7	El dă izbîndă celor fără prihană, dă un scut celor ce umblă în nevinovăţie.
2	8	Ocroteşte cărările neprihănirii, şi păzeşte calea credincioşilor Lui.
2	9	Atunci vei înţelege dreptatea, judecata, nepărtinirea, toate căile cari duc la bine.
2	10	Căci înţelepciunea va veni în inima ta, şi cunoştinţa va fi desfătarea sufletului tău;
2	11	chibzuinţa va veghea asupra ta, priceperea te va păzi,
2	12	ca să te scape de calea cea rea, de omul care ţine cuvîntări stricate;
2	13	de ceice părăsesc cărările adevărate, ca să umble pe drumuri întunecoase;
2	14	cari se bucură să facă răul, şi îşi pun plăcerea în răutate,
2	15	cari umblă pe cărări strîmbe, şi apucă pe drumuri sucite;
2	16	ca să te scape şi de nevasta altuia, de străina, care întrebuinţează vorbe ademenitoare,
2	17	care părăseşte pe bărbatul tinereţei ei, şi uită legămîntul Dumnezeului ei.
2	18	Căci casa ei pogoară la moarte, şi drumul ei duce la cei morţi:
2	19	niciunul care se duce la ea nu se mai întoarce, şi nu mai găseşte cărările vieţii.
2	20	De aceea, tu să umbli pe calea oamenilor de bine, şi să ţii cărările celor neprihăniţi!
2	21	Căci oamenii fără prihană vor locui ţara, şi oamenii neîntinaţi vor rămînea în ea;
2	22	dar cei răi vor fi nimiciţi din ţară, şi cei necredincioşi vor fi smulşi din ea.
3	1	Fiule, nu uita învăţăturile mele, şi păstrează în inima ta sfaturile mele!
3	2	Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale, şi-ţi vor aduce multă pace.
3	3	Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia: leagă-ţi-le la gît, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
3	4	Şi astfel vei căpăta trecere şi minte sănătoasă, înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
3	5	Încrede-te în Domnul din toată inima ta, şi nu te bizui pe înţelepciunea ta!
3	6	Recunoaşte -L în toate căile tale, şi El îţi va netezi cărările.
3	7	Nu te socoti singur înţelept; teme-te de Domnul, şi abate-te de la rău!
3	8	Aceasta va aduce sănătate trupului tău, şi răcorire oaselor tale.
3	9	Cinsteşte pe Domnul cu averile tale, şi cu cele dintîi roade din tot venitul tău:
3	10	căci atunci grînarele îţi vor fi pline de belşug, şi teascurile tale vor geme de must.
3	11	Fiule, nu dispreţui mustrarea Domnului, şi nu te mîhni de pedepsele Lui.
3	12	Căci Domnul mustră pe cine iubeşte, ca un părinte pe copilul pe care -l iubeşte!
3	13	Ferice de omul care găseşte înţelepciunea, şi de omul care capătă pricepere!
3	14	Căci cîştigul pe care -l aduce ea este mai bun decît al argintului, şi venitul adus de ea este mai de preţ decît aurul;
3	15	ea este mai de preţ decît mărgăritarele, şi toate comorile tale nu se pot asemui cu ea.
3	16	În dreapta ei este o viaţă lungă; în stînga ei, bogăţie şi slavă.
3	17	Căile ei sînt nişte căi plăcute, şi toate cărările ei sînt nişte cărări pacinice.
3	18	Ea este un pom de viaţă pentru cei ce o apucă, şi cei ce o au sînt fericiţi.
3	19	Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pămîntul, şi prin pricepere a întărit El cerurile;
3	20	prin ştiinţa Lui s'au deschis Adîncurile, şi strecoară norii roua.
3	21	Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi: păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!
3	22	Căci ele vor fi viaţa sufletului tău, şi podoaba gîtului tău.
3	23	Atunci vei merge cu încredere pe drumul tău, şi piciorul nu ţi se va poticni.
3	24	Cînd te vei culca, vei fi fără teamă, şi cînd vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
3	25	Nu te teme nici de spaimă năpraznică, nici de o năvălire din partea celor răi;
3	26	căci Domnul va fi nădejdea ta, şi El îţi va păzi piciorul de cădere.
3	27	Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea, cînd poţi s'o faci.
3	28	Nu zice aproapelui tău: ,,Du-te şi vino iarăş; îţi voi da mîne!`` cînd ai de unde să dai.
3	29	Nu gîndi rău împotriva aproapelui tău, cînd locuieşte liniştit lîngă tine.
3	30	Nu te certa fără pricină cu cineva, cînd nu ţi -a făcut nici un rău.
3	31	Nu pizmui pe omul asupritor, şi nu alege niciuna din căile lui!
3	32	Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi, dar este prieten cu cei fără prihană.
3	33	Blestemul Domnului este în casa celui rău, dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvintează.
3	34	Cînd are a face cu cei batjocoritori, Îşi bate joc de ei, dar celor smeriţi le dă har.
3	35	Înţelepţii vor moşteni slava, dar partea celor nebuni este ruşinea.
4	1	Ascultaţi, fiilor, învăţătura unui tată, şi luaţi aminte, ca să pricepeţi;
4	2	căci eu vă dau sfaturi bune: nu lepădaţi învăţătura mea.
4	3	Căci cînd eram încă fiu la tatăl meu, şi fiu gingaş şi singur la mama mea,
4	4	el mă învăţa atunci, şi-mi zicea: ,,Păstrează bine în inima ta cuvintele mele, păzeşte învăţăturile mele, şi vei trăi!
4	5	Dobîndeşte înţelepciune, dobîndeşte pricepere; nu uita cuvintele gurii mele, şi nu te abate dela ele.
4	6	N'o părăsi, şi ea te va păzi; iubeşte -o, şi te va ocroti!
4	7	Iată începutul înţelepciunii: dobîndeşte înţelepciunea, şi cu tot ce ai, dobîndeşte priceperea.
4	8	Înalţă -o, şi ea te va înălţa; ea va fi slava ta, dacă o vei îmbrăţişa.
4	9	Ea îţi va pune pe cap o cunună plăcută, te va împodobi cu o strălucită cunună împărătească.
4	10	Ascultă, fiule, primeşte cuvintele mele, şi anii vieţii tale se vor înmulţi.
4	11	Eu îţi arăt calea înţelepciunii, te povăţuiesc pe cărările neprihănirii.
4	12	Cînd vei umbla, pasul nu-ţi va fi stînjenit; şi cînd vei alerga, nu te vei poticni.
4	13	Ţine învăţătura, n'o lăsa din mînă; păstrează -o, căci ea este viaţa ta.
4	14	Nu intra pe cărarea celor răi, şi nu umbla pe calea celor nelegiuiţi!
4	15	Fereşte-te de ea, nu trece pe ea; ocoleşte -o, şi treci înainte!
4	16	Căci ei nu dorm, dacă n'au făcut răul, le piere somnul dacă nu fac pe cineva să cadă;
4	17	căci ei mănîncă pîne nelegiuită, şi beau vin stors cu sila.
4	18	Dar cărarea celor neprihăniţi este ca lumina strălucitoare, a cărei strălucire merge mereu crescînd pînă la miezul zilei.
4	19	Calea celor răi este ca întunerecul gros: ei nu văd de ce se vor poticni.
4	20	Fiule, ia aminte la cuvintele mele, pleacă-ţi urechea la vorbele mele!
4	21	Să nu se depărteze cuvintele acestea de ochii tăi, păstrează-le în fundul inimii tale!
4	22	Căci ele sînt viaţă pentru cei ce le găsesc, şi sănătate pentru tot trupul lor.
4	23	Păzeşte-ţi inima mai mult de cît orice, căci din ea ies izvoarele vieţii.
4	24	Izgoneşte neadevărul din gura ta; şi depărtează viclenia de pe buzele tale!
4	25	Ochii tăi să privească drept, şi pleoapele tale să caute drept înaintea ta.
4	26	Cărarea pe care mergi să fie netedă, şi toate căile tale să fie hotărîte:
4	27	nu te abate nici la dreapta nici la stînga, şi fereşte-te de rău.
5	1	Fiule, ia aminte la înţelepciunea mea, şi pleacă urechea la învăţătura mea,
5	2	ca să fii cu chibzuinţă, şi buzele tale să aibă cunoştinţă.
5	3	Căci buzele femeii străine strecoară miere, şi cerul gurii ei este mai lunecos decît untdelemnul;
5	4	dar la urmă este amară ca pelinul, ascuţită ca o sabie cu două tăişuri.
5	5	Picioarele ei pogoară la moarte, paşii ei dau în locuinţa morţilor.
5	6	Aşa că ea nu poate găsi calea vieţii, rătăceşte în căile ei, şi nu ştie unde merge.
5	7	Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi nu vă abateţi dela cuvintele gurii mele:
5	8	depărtează-te de drumul care duce la ea, şi nu te apropia de uşa casei ei,
5	9	ca nu cumva să-ţi dai altora vlaga ta, şi unui om fără milă anii tăi;
5	10	ca nu cumva nişte străini să se sature de averea ta, şi tu să te trudeşti pentru casa altuia;
5	11	ca nu cumva să gemi, la urmă, cînd carnea şi trupul ţi se vor istovi,
5	12	şi să zici: ,,Cum am putut eu să urăsc certarea, şi cum a dispreţuit inima mea mustrarea?
5	13	Cum am putut să n'ascult glasul învăţătorilor mei, şi să nu iau aminte la ceice mă învăţau?
5	14	Cît pe ce să mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului şi adunării!``
5	15	Bea apă din fîntîna ta, şi din izvoarele puţului tău.
5	16	Ce, vrei să ţi se verse izvoarele afară? Şi să-ţi curgă rîurile pe pieţele de obşte?
5	17	Lasă-le să fie numai pentru tine, şi nu pentru străinii de lîngă tine.
5	18	Izvorul tău să fie binecuvîntat, şi bucură-te de nevasta tinereţii tale.
5	19	Cerboaică iubită, căprioară plăcută: fii îmbătat tot timpul de drăgălăşiile ei, fii îndrăgostit necurmat de dragostea ei!
5	20	Şi pentruce, fiule, ai fi îndrăgostit de o străină, şi ai îmbrăţişa sînul unei necunoscute?
5	21	Căci căile omului sînt lămurite înaintea ochilor Domnului, şi El vede toate cărările lui.
5	22	Cel rău este prins în înseşi nelegiuirile lui, şi este apucat de legăturile păcatului lui.
5	23	El va muri din lipsă de înfrînare, se va poticni din prea multa lui nebunie.
6	1	Fiule, dacă te-ai pus chezaş pentru aproapele tău, dacă te-ai prins pentru altul,
6	2	dacă eşti legat prin făgăduinţa gurii tale, dacă eşti prins de cuvintele gurii tale,
6	3	fă totuş lucrul acesta, fiule: desleagă-te, căci ai căzut în mîna aproapelui tău! De aceea du-te, aruncă-te cu faţa la pămînt, şi stăruieşte de el.
6	4	Nu da somn ochilor tăi, nici aţipire pleoapelor tale!
6	5	Scapă din mîna lui cum scapă căprioara din mîna vînătorului, şi ca pasărea din mîna păsărarului...
6	6	Du-te la furnică, leneşule; uită-te cu băgare de seamă la căile ei, şi înţelepţeşte-te!
6	7	Ea n'are nici căpetenie, nici priveghetor, nici stăpîn;
6	8	totuş îşi pregăteşte hrana vara, şi strînge de ale mîncării în timpul secerişului.
6	9	Pînă cînd vei sta culcat, leneşule? Cînd te vei scula din somnul tău?
6	10	Să mai dormi puţin, să mai aţipeşti puţin, să mai încrucişezi puţin mînile ca să dormi!...
6	11	Şi sărăcia vine peste tine, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
6	12	Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură,
6	13	clipeşte din ochi, dă din picior, şi face semne cu degetele.
6	14	Răutatea este în inima lui, urzeşte lucrurile rele într'una, şi stîrneşte certuri.
6	15	De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate; va fi zdrobit deodată, şi fără leac.
6	16	Şase lucruri urăşte Domnul, şi chiar şapte Îi sînt urîte:
6	17	ochii trufaşi, limba mincinoasă, mînile... cari varsă sînge nevinovat,
6	18	inima care urzeşte planuri nelegiuite, picioarele cari aleargă repede la rău,
6	19	martorul mincinos, care spune minciuni, şi cel ce stîrneşte certuri între fraţi.
6	20	Fiule, păzeşte sfaturile tatălui tău, şi nu lepăda învăţătura mamei tale:
6	21	leagă-le necurmat la inimă, atîrnă-le de gît.
6	22	Ele te vor însoţi în mersul tău, te vor păzi în pat, şi îţi vor vorbi la deşteptare!
6	23	Căci sfatul este o candelă, învăţătura este o lumină, iar îndemnul şi mustrarea sînt calea vieţii.
6	24	Ele te vor feri de femeia stricată, de limba ademenitoare a celei străine.
6	25	N'o pofti în inima ta pentru frumuseţa ei, şi nu te lăsa ademenit de pleoapele ei.
6	26	Căci pentru o femeie curvă, omul ajunge de nu mai rămîne decît cu o bucată de pîne, şi femeia măritată întinde... o cursă unui suflet scump.
6	27	Poate cineva să ia foc în sîn, fără să i se aprindă hainele?
6	28	Sau poate merge cineva pe cărbuni aprinşi, fără să -i ardă picioarele?
6	29	Tot aşa este şi cu cel ce se duce la nevasta aproapelui său: ori cine se atinge de ea nu va rămînea nepedepsit.
6	30	Hoţul nu este urgisit cînd fură ca să-şi potolească foamea, căci îi este foame;
6	31	Şi dacă este prins, trebuie să dea înapoi înşeptit, să dea chiar tot ce are în casă.
6	32	Dar cel ce preacurveşte cu o femeie este un om fără minte, singur îşi pierde viaţa cine face aşa.
6	33	Nu va avea decît rană şi ruşine, şi ocara nu i se va şterge.
6	34	Căci gelozia înfurie pe un bărbat, şi n'are milă în ziua răzbunării;
6	35	nu se uită la niciun preţ de răscumpărare, şi nu se lasă înduplecat nici chiar de cel mai mare dar.
7	1	Fiule, păstrează cuvintele mele, şi ţine la tine sfaturile mele.
7	2	Ţine sfaturile mele, şi vei trăi; păzeşte învăţăturile mele ca lumina ochilor.
7	3	Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.
7	4	Zi înţelepciunii: ,,Tu eşti sora mea!`` Şi numeşte priceperea prietena ta, -
7	5	ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuinţează cuvinte ademenitoare.
7	6	Stăteam la fereastra casei mele, şi mă uitam prin zăbrele.
7	7	Am zărit printre cei neîncercaţi, am văzut printre tineri pe un băiat fără minte.
7	8	Trecea pe uliţă, la colţul unde stătea una din aceste străine, şi a apucat pe calea care ducea spre locuinţa ei.
7	9	Era în amurg, seara, în noaptea neagră şi întunecoasă.
7	10	Şi, iată că, i -a alergat înainte o femeie îmbrăcată ca o curvă şi cu inima şireată.
7	11	Era bună de gură şi fără astîmpăr; picioarele nu -i puteau sta acasă:
7	12	cînd în uliţă, cînd în pieţe, pela toate colţurile stătea la pîndă.
7	13	Ea l -a îmbrăţişat şi l -a sărutat, şi cu o faţă fără ruşine i -a zis:
7	14	,,Eram datoare cu o jertfă de mulţămire, azi mi-am împlinit juruinţele.
7	15	De aceea ţi-am ieşit înainte, să te caut, şi te-am şi găsit.
7	16	Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu aşternut de pînzeturi din Egipt;
7	17	mi-am stropit aşternutul cu smirnă, aloe şi scorţişoară.
7	18	Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineaţă, să ne desfătăm cu desmierdări!
7	19	Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într'o călătorie lungă,
7	20	a luat cu el sacul cu bani, şi nu se va întoarce acasă decît la luna nouă.``
7	21	Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, şi l -a atras cu buzele ei ademenitoare.
7	22	De odată a început să meargă după ea, ca boul care se duce la măcelărie, ca un cerb care aleargă spre cursă,
7	23	ca pasărea care dă buzna în laţ, fără să ştie că o va costa viaţa, pînă ce săgeata îi străpunge ficatul.
7	24	Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, şi luaţi aminte la cuvintele gurii mele.
7	25	Să nu ţi se abată inima spre calea unei asemenea femei, nu te rătăci pe cărările ei.
7	26	Căci ea a făcut să cadă multe jertfe, şi mulţi sînt cei pe cari i -a ucis ea.
7	27	Casa ei este drumul spre locuinţa morţilor, drumul care pogoară spre locaşurile morţii.
8	1	Nu strigă înţelepciunea, şi nu-şi înalţă priceperea glasul?
8	2	Ea se aşează sus pe înălţimi, afară pe drum, la răspîntii,
8	3	şi strigă lîngă porţi, la intrarea cetăţii, la intrarea porţilor:
8	4	,,Oamenilor, către voi strig, şi spre fiii oamenilor se îndreaptă glasul meu.
8	5	Învăţaţi-vă minte, proştilor, şi înţelepţiţi-vă nebunilor!
8	6	Asculaţi, căci am lucruri mari de spus, şi buzele mi se deschid ca să înveţe pe alţii ce este drept.
8	7	Căci gura mea vesteşte adevărul, şi buzele mele urăsc minciuna!
8	8	Toate cuvintele gurii mele sînt drepte, n'au nimic neadevărat nici sucit în ele.
8	9	Toate sînt lămurite pentru cel priceput, şi drepte pentru ceice au găsit ştiinţa.
8	10	Primiţi mai de grabă învăţăturile mele decît argintul, şi mai de grabă ştiinţa de cît aurul scump.
8	11	Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult de cît mărgăritarele, şi nici un lucru de preţ nu se poate asemui cu ea.
8	12	Eu, Înţelepciunea, am ca locuinţă mintea, şi pot născoci cele mai chibzuite planuri.
8	13	Frica de Domnul este urîrea răului; trufia şi mîndria, purtarea rea şi gura... mincinoasă, iată ce urăsc eu.
8	14	Dela mine vine sfatul şi izbînda, eu sînt priceperea, a mea este puterea.
8	15	Prin mine împărăţesc împăraţii şi dau voivozii porunci drepte.
8	16	Prin mine cîrmuiesc dregătorii, şi mai marii, toţi judecătorii pămîntului.
8	17	Eu iubesc pe ceice mă iubesc, şi cei ce mă caută cu totdinadinsul mă găsesc.
8	18	Cu mine este bogăţia şi slava, avuţiile trainice şi dreptatea.
8	19	Rodul meu este mai bun decît aurul cel mai curat, şi venitul meu întrece argintul cel mai ales.
8	20	Eu umblu pe calea nevinovăţiei, pe mijlocul cărărilor neprihănirii,
8	21	ca să dau o adevărată moştenire celor ce mă iubesc, şi să le umplu visteriile.
8	22	Domnul m'a făcut cea dintîi dintre lucrările Lui, înaintea celor mai vechi lucrări ale Lui.
8	23	Eu am fost aşezată din vecinicie, înainte de orice început, înainte de a fi pămîntul.
8	24	Am fost născută cînd încă nu erau adîncuri, nici izvoare încărcate cu ape;
8	25	am fost născută înainte de întărirea munţilor, înainte de a fi dealurile,
8	26	cînd nu era încă nici pămîntul, nici cîmpiile, nici cea dintîi fărîmă din pulberea lumii.
8	27	Cînd a întocmit Domnul cerurile, eu eram de faţă; cînd a tras o zare pe faţa adîncului,
8	28	cînd a pironit norii sus, şi cînd au ţîşnit cu putere izvoarele adîncului,
8	29	cînd a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, cînd a pus temeliile pămîntului,
8	30	eu eram meşterul Lui, la lucru lîngă el, şi în toate zilele eram desfătarea Lui, jucînd neîncetat înaintea Lui,
8	31	jucînd pe rotocolul pămîntului Său, şi găsindu-mi plăcerea în fiii oamenilor.
8	32	Şi acum, fiilor, ascultaţi-mă, căci ferice de ceice păzesc căile mele!
8	33	Ascultaţi învăţătura, ca să vă faceţi înţelepţi, şi nu lepădaţi sfatul meu.
8	34	Ferice de omul care m'ascultă, care veghează zilnic la porţile mele, şi păzeşte pragul uşii mele.
8	35	Căci celce mă găseşte, găseşte viaţa, şi capătă bunăvoinţa Domnului.
8	36	Dar celce păcătuieşte împotriva mea îşi vatămă sufletul său; toţi ceice mă urăsc pe mine, iubesc moartea.
9	1	Înţelepciunea şi -a zidit casa, şi -a tăiat cei şapte stîlpi.
9	2	Şi -a junghiat vitele, şi -a amestecat vinul, şi -a pus masa.
9	3	Şi -a trimes slujnicele, şi strigă, de pe... vîrful înălţimilor cetăţii:
9	4	,,Cine este prost, să vină încoace!`` Celor lipsiţi de pricepere le zice:
9	5	,,Veniţi de mîncaţi din pînea mea, şi beţi din vinul pe care l-am amestecat!
9	6	Lăsaţi prostia, şi veţi trăi, şi umblaţi pe calea priceperii!``
9	7	Celce mustră pe un batjocoritor îşi trage dispreţ, şi celce caută să îndrepte pe cel rău se alege cu ocară.
9	8	Nu mustra pe cel batjocoritor, ca să nu te urască; mustră pe cel înţelept, şi el te va iubi!
9	9	Dă înţeleptului, şi se va face şi mai înţelept; învaţă pe cel neprihănit, şi va învăţa şi mai mult!
9	10	Începutul înţelepciunii este frica de Domnul; şi ştiinţa sfinţilor, este priceperea.
9	11	Prin mine ţi se vor înmulţi zilele, şi ţi se vor mări anii vieţii tale.
9	12	Dacă eşti înţelept, pentru tine eşti înţelept; dacă eşti batjocoritor, tu singur vei suferi.
9	13	Nebunia este o femeie gălăgioasă, proastă şi care nu ştie nimic.
9	14	Ea şade totuş la uşa casei sale, pe un scaun, pe înălţimile cetăţii,
9	15	ca să strige la trecătorii, cari merg pe calea cea dreaptă:
9	16	,,Cine este prost, să vină aici!`` Iar celui fără minte îi zice:
9	17	,,Apele furate sînt dulci, şi pînea luată pe ascuns este plăcută!``
9	18	El nu ştie că acolo sînt morţii, şi că oaspeţii ei sînt în văile locuinţei morţilor.
10	1	Pildele lui Solomon. Un fiu înţelept este bucuria tatălui, dar un fiu nebun este mîhnirea mamei sale.
10	2	Comorile cîştigate pe nedrept nu folosesc, dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.
10	3	Domnul nu lasă pe cel neprihănit să sufere de foame, dar îndepărtează pofta celor răi.
10	4	Cine lucrează cu o mînă leneşă sărăceşte, dar mîna celor harnici îmbogăţeşte.
10	5	Cine strînge vara, este un om chibzuit, cine doarme în timpul seceratului este un om care face ruşine.
10	6	Pe capul celui neprihănit sînt binecuvîntări, dar gura celor răi ascunde sîlnicie.
10	7	Pomenirea celui neprihănit este binecuvîntată, dar numele celor răi putrezeşte. -
10	8	Cine are o inimă înţeleaptă primeşte învăţăturile, dar cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
10	9	Cine umblă fără prihană, umblă fără teamă, dar cine apucă pe căi strîmbe se dă singur de gol. -
10	10	Cine clipeşte din ochi este o pricină de întristare, şi cine are o gură nesocotită se prăpădeşte singur. -
10	11	Gura celui neprihănit este un izvor de viaţă, dar gura celor răi ascunde sîlnicie. -
10	12	Ura stîrneşte certuri, dar dragostea acopere toate greşelile. -
10	13	Pe buzele omului priceput se află înţelepciunea, dar nuiaua este pentru spatele celui fără minte. -
10	14	Înţelepţii păstrează ştiinţa, dar gura nebunului este o pieire apropiată. -
10	15	Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; dar prăpădirea celor nenorociţi, este sărăcia lor. -
10	16	Cel neprihănit îşi întrebuinţează cîştigul pentru viaţă, iar cel rău îşi întrebuinţează venitul pentru păcat. -
10	17	Cine îşi aduce aminte de certare apucă pe calea vieţii; dar cel ce uită mustrarea apucă pe căi greşite. -
10	18	Cine ascunde ura, are buze mincinoase, şi cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun. -
10	19	Cine vorbeşte mult nu se poate să nu păcătuiască, dar cel ce-şi ţine buzele, este un om chibzuit. -
10	20	Limba celui neprihănit este argint ales; inima celor răi este puţin lucru. -
10	21	Buzele celui neprihănit înviorează pe mulţi oameni, dar nebunii mor fiindcă n'au judecată. -
10	22	Binecuvîntarea Domnului îmbogăţeşte, şi El nu lasă să fie urmată de niciun necaz. -
10	23	Pentru cel nebun este o plăcere să facă răul, dar pentru cel înţelept este o plăcere să lucreze cu pricepere. -
10	24	Celui rău de ce se teme aceea i se întîmplă, dar celor neprihăniţi li se împlineşte dorinţa. -
10	25	Cum trece vîrtejul, aşa piere cel rău; dar cel neprihănit are temelii vecinice. -
10	26	Cum este oţetul pentru dinţi şi fumul pentru ochi, aşa este leneşul pentru cel ce -l trimete. -
10	27	Frica de Domnul lungeşte zilele, dar anii celui rău sînt scurtaţi. -
10	28	Aşteptarea celor neprihăniţi nu va fi decît bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri. -
10	29	Calea Domnului este un zid de apărare pentru cel nevinovat, dar este o topenie pentru cei ce fac răul. -
10	30	Cel neprihănit nu se va clătina niciodată, dar cei răi nu vor locui în ţară. -
10	31	Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. -
10	32	Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi.
11	1	Cumpăna înşelătoare este urîtă Domnului, dar cîntăreala dreaptă Îi este plăcută.
11	2	Cînd vine mîndria, vine şi ruşinea; dar înţelepciunea este cu cei smeriţi.
11	3	Neprihănirea oamenilor cinstiţi îi cîrmuieşte fără teamă, dar vicleniile celor stricaţi le aduc pieirea.
11	4	În ziua mîniei, bogăţia nu slujeşte la nimic; dar neprihănirea izbăveşte dela moarte.
11	5	Nevinovăţia omului fără prihană îi netezeşte calea, dar cel rău cade prin însăş răutatea lui.
11	6	Nevinovăţia oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinşi de răutatea lor.
11	7	La moartea celui rău, îi piere nădejdea, şi aşteptarea oamenilor nelegiuiţi este nimicită.
11	8	Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, şi cel rău îi ia locul.
11	9	Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniţi sînt scăpaţi prin ştiinţă.
11	10	Cînd le merge bine celor neprihăniţi, toată cetatea se bucură; şi cînd pier cei răi, toţi strigă de veselie.
11	11	Cetatea se înalţă prin binecuvîntarea oamenilor fără prihană, dar este surpată prin gura celor răi. -
11	12	Cine defaimă pe aproapele său este fără minte, dar omul cu pricepere primeşte şi tace. -
11	13	Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s'a încredinţat. -
11	14	Cînd nu este chibzuinţă, poporul cade; dar biruinţa vine prin marele număr de sfetnici. -
11	15	Cui se pune chezaş pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaş este liniştit. -
11	16	O femeie plăcută capătă cinste, şi cei asupritori capătă bogăţie. -
11	17	Omul milostiv îşi face bine sufletului său, dar omul fără milă îşi turbură însăş carnea lui. -
11	18	Cel rău dobîndeşte un cîştig înşelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. -
11	19	Adevărata neprihănire duce la viaţă, dar cel ce urmăreşte răul găseşte moartea. -
11	20	Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi sînt plăcuţi.
11	21	Hotărît: cel rău nu va rămînea nepedepsit, dar sămînţa celor neprihăniţi va fi scăpată. -
11	22	Femeia frumoasă şi fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. -
11	23	Dorinţa celor neprihăniţi este numai bine; dar aşteptarea celor răi este numai mînie-.
11	24	Unul, care dă cu mîna largă, ajunge mai bogat; şi altul, care economiseşte prea mult, nu face decît să sărăcească. -
11	25	Sufletul binefăcător va fi săturat, şi cel ce udă pe alţii va fi udat şi el. -
11	26	Cine opreşte grîul este blestemat de popor, dar pe capul celui ce -l vinde vine binecuvîntarea. -
11	27	Cine urmăreşte binele, îşi cîştigă bunăvoinţă, dar cine urmăreşte răul este atins de el. -
11	28	Cine se încrede în bogăţii va cădea, dar cei neprihăniţi vor înverzi ca frunzişul. -
11	29	Cine îşi turbură casa va moşteni vînt, şi nebunul va fi robul omului înţelept! -
11	30	Rodul celui neprihănit este un pom de viaţă, şi cel înţelept cîştigă suflete. -
11	31	Iată, cel neprihănit este răsplătit pe pămînt; cu cît mai mult cel rău şi păcătos!
12	1	Cine iubeşte certarea, iubeşte ştiinţa; dar cine urăşte mustrarea, este prost. -
12	2	Omul de bine capătă bunăvoinţa Domnului, dar Domnul osîndeşte pe cel plin de răutate.
12	3	Omul nu se întăreşte prin răutate, dar rădăcina celor neprihăniţi nu se va clătina. -
12	4	O femeie cinstită este cununa bărbatului ei, dar cea care -i face ruşine este ca putregaiul în oasele lui. -
12	5	Gîndurile celor neprihăniţi nu sînt decît dreptate, dar sfaturile celor răi nu sînt decît înşelăciune. -
12	6	Cuvintele celor răi sînt nişte curse ca să verse sînge, dar gura celor fără prihană îi izbăveşte. -
12	7	Cei răi sînt răsturnaţi, şi nu mai sînt, dar casa celor neprihăniţi rămîne în picioare! -
12	8	Un om este preţuit după măsura priceperii lui, dar cel cu inima stricată este dispreţuit. -
12	9	Mai bine să fii într'o stare smerită şi să ai o slugă, decît să faci pe fudulul şi să n'ai ce mînca. -
12	10	Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă.
12	11	Cine-şi lucrează ogorul va avea belşug de pîne, dar cine umblă după lucruri de nimic este fără minte. -
12	12	Cel rău pofteşte prada celor nelegiuiţi, dar rădăcina celor neprihăniţi rodeşte. -
12	13	În păcătuirea cu buzele este o cursă primejdioasă, dar cel neprihănit scapă din bucluc. -
12	14	Prin rodul gurii te saturi de bunătăţi, şi fiecare primeşte după lucrul mînilor lui. -
12	15	Calea nebunului este fără prihană în ochii lui, dar înţeleptul ascultă sfaturile. -
12	16	Nebunul îndată îşi dă pe faţă mînia, dar înţeleptul ascunde ocara. -
12	17	Cine spune adevărul face o mărturisire dreaptă, dar martorul mincinos vorbeşte înşelăciune. -
12	18	Cine vorbeşte în chip uşuratic, răneşte ca străpungerea unei săbii, dar limba înţelepţilor aduce vindecare. -
12	19	Buza care spune adevărul este întărită pe vecie, dar limba mincinoasă nu stă decît o clipă. -
12	20	Înşelătoria este în inima celor ce cugetă răul, dar bucuria este pentru ceice sfătuiesc la pace. -
12	21	Nicio nenorocire nu se întîmplă celui neprihănit, dar cei răi sînt năpădiţi de rele. -
12	22	Buzele mincinoase sînt urîte Domnului, dar ceice lucrează cu adevăr îi sînt plăcuţi. -
12	23	Omul înţelept îţi ascunde ştiinţa, dar inima nebunilor vesteşte nebunia. -
12	24	Mîna celor harnici va stăpîni, dar mîna leneşă va plăti bir. -
12	25	Neliniştea din inima omului îl doboară, dar o vorbă bună îl înveseleşte. -
12	26	Cel neprihănit arată prietenului său calea cea bună, dar calea celor răi îi duce în rătăcire. -
12	27	Leneşul nu-şi frige vînatul, dar comoara de preţ a unui om este munca. -
12	28	Pe cărarea neprihănirii este viaţa, şi pe drumul însemnat de ea nu este moarte. -
13	1	Un fiu înţelept ascultă învăţătura tatălui său, dar batjocoritorul n'ascultă mustrarea. -
13	2	Prin rodul gurii ai parte de bine, dar cei stricaţi au parte de sîlnicie. -
13	3	Cine-şi păzeşte gura, îşi păzeşte sufletul; cine-şi deschide buzele mari aleargă spre pieirea lui. -
13	4	Leneşul doreşte mult, şi totuş, n'are nimic, dar cei harnici se satură. -
13	5	Cel neprihănit urăşte cuvintele mincinoase, dar cel rău se face urît şi se acoperă de ruşine. -
13	6	Neprihănirea păzeşte pe cel nevinovat, dar răutatea aduce pierzarea păcătosului. -
13	7	Unul face pe bogatul, şi n'are nimic, altul face pe săracul, şi are totuş mari avuţii, -
13	8	Omul cu bogăţia lui îşi răscumpără viaţa, dar săracul n'ascultă mustrarea. -
13	9	Lumina celor neprihăniţi arde voioasă, dar candela celor răi se stinge. -
13	10	Prin mîndrie se aţîţă numai certuri, dar înţelepciunea este cu cel ce ascultă sfaturile. -
13	11	Bogăţia cîştigată fără trudă scade, dar ce se strînge încetul cu încetul, creşte. -
13	12	O nădejde amînată îmbolnăveşte inima, dar o dorinţă împlinită este un pom de viaţă. -
13	13	Cine nesocoteşte Cuvîntul Domnului se pierde, dar cine se teme de poruncă este răsplătit. -
13	14	Învăţătura înţeleptului este un izvor de viaţă, ca să abată pe om din cursele morţii. -
13	15	O minte sănătoasă cîştigă bunăvoinţă, dar calea celor stricaţi este pietroasă. -
13	16	Orice om chibzuit lucrează cu cunoştinţă, dar nebunul îşi dă la iveală nebunia. -
13	17	Un sol rău cade în nenorocire, dar un sol credincios aduce tămăduire. -
13	18	Sărăcia şi ruşinea sînt partea celui ce leapădă certarea, dar cel ce ia seama la mustrare este pus în cinste. -
13	19	Împlinirea unei dorinţe este dulce sufletului, dar celor nebuni le este urît să se lase de rău. -
13	20	Cine umblă cu înţelepţii se face înţelept, dar cui îi place să se însoţească cu nebunii o duce rău. -
13	21	Nenorocirea urmăreşte pe cei ce păcătuiesc, dar cei neprihăniţi vor fi răsplătiţi cu fericire.
13	22	Omul de bine lasă moştenitori pe copiii copiilor săi, dar bogăţiile păcătosului sînt păstrate pentru cel neprihănit. -
13	23	Ogorul pe care -l desţelineşte săracul dă o hrană îmbelşugată, dar mulţi pier din pricina nedreptăţii lor. -
13	24	Cine cruţă nuiaua, urăşte pe fiul său, dar cine -l iubeşte, îl pedepseşte îndată. -
13	25	Cel neprihănit mănîncă pînă se satură, dar pîntecele celor răi duce lipsă. -
14	1	Femeia înţeleaptă îşi zideşte casa, iar femeia nebună o dărîmă cu înseşi mînile ei. -
14	2	Cine umblă cu neprihănire, se teme de Domnul, dar cine apucă pe căi strîmbe, Îl nesocoteşte. -
14	3	În gura nebunului este o nuia pentru mîndria lui, dar pe înţelepţi îi păzesc buzele lor. -
14	4	Unde nu sînt boi, ieslea rămîne goală, dar puterea boilor aduce belşug de roduri. -
14	5	Un martor credincios nu minte, dar un martor mincinos spune minciuni.
14	6	Batjocoritorul caută înţelepciunea şi n'o găseşte, dar pentru omul priceput ştiinţa este lucru uşor. -
14	7	Depărtează-te de nebun, căci nu pe buzele lui vei găsi ştiinţa. -
14	8	Înţelepciunea omului chibzuit îl face să vadă pe ce cale să meargă, dar nebunia celor nesocotiţi îi înşală pe ei înşişi. -
14	9	Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă. -
14	10	Inima îşi cunoaşte necazurile, şi nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. -
14	11	Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. -
14	12	Multe căi pot părea bune omului, dar la urmă se văd că duc la moarte. -
14	13	De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, şi bucuria poate sfîrşi prin necaz. -
14	14	Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, şi omul de bine se satură şi el de ce este în el. -
14	15	Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. -
14	16	Înţeleptul se teme şi se abate dela rău, dar nesocotitul este îngîmfat şi fără frică. -
14	17	Cine este iute la mînie face prostii, şi omul plin de răutate se face urît. -
14	18	Cei proşti au parte de nebunie, dar oamenii chibzuiţi sînt încununaţi cu ştiinţă. -
14	19	Cei răi se pleacă înaintea celor buni, şi cei nelegiuiţi înaintea porţilor celui neprihănit. -
14	20	Săracul este urît chiar şi de prietenul său, dar bogatul are foarte mulţi prieteni. -
14	21	Cine dispreţuieşte pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociţi. -
14	22	În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate şi credincioşie.
14	23	Oriunde se munceşte este şi cîştig, dar oriunde numai se vorbeşte, este lipsă. -
14	24	Bogăţia este o cunună pentru cei înţelepţi, dar cei nesocotiţi n'au altceva decît nebunie. -
14	25	Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înşelător spune minciuni. -
14	26	Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, şi copiii lui au un loc de adăpost la El. -
14	27	Frica de Domnul este un izvor de viaţă, ea ne fereşte de cursele morţii. -
14	28	Mulţimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. -
14	29	Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se aprinde iute, face multe prostii. -
14	30	O inimă liniştită este viaţa trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. -
14	31	Cine asupreşte pe sărac, batjocoreşte pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinsteşte pe Ziditorul său. -
14	32	Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar şi la moarte trage nădejde. -
14	33	Înţelepciunea se odihneşte într'o inimă pricepută, dar în mijlocul celor nesocotiţi ea se dă de gol. -
14	34	Neprihănirea înalţă pe un popor, dar păcatul este ruşinea popoarelor. -
14	35	Un împărat are plăcere de un slujitor chibzuit, dar pe cel de ocară, îl atinge mînia lui.
15	1	Un răspuns blînd potoleşte mînia, dar o vorbă aspră aţîţă mînia.
15	2	Limba înţelepţilor dă ştiinţă plăcută, dar gura nesocotiţilor împroaşcă nebunie. -
15	3	Ochii Domnului sînt în orice loc, ei văd pe cei răi şi pe cei buni. -
15	4	Limba dulce este un pom de viaţă, dar limba stricată zdrobeşte sufletul. -
15	5	Nesocotitul dispreţuieşte învăţătura tatălui său, dar cine ia seama la mustrare ajunge înţelept. -
15	6	În casa celui neprihănit este mare belşug, dar în cîştigurile celui rău este turburare. -
15	7	Buzele înţelepţilor samănă ştiinţa, dar inima celor nesocotiţi este stricată. -
15	8	Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, dar rugăciunea celor fără prihană Îi este plăcută. -
15	9	Calea celui rău este urîtă Domnului, dar El iubeşte pe cel ce umblă după neprihănire. -
15	10	Cine părăseşte cărarea este aspru pedepsit, şi cine urăşte mustrarea va muri. -
15	11	Locuinţa morţilor şi Adîncul sînt cunoscute Domnului, cu cît mai mult inimile oamenilor! -
15	12	Batjocoritorului nu -i place să fie mustrat, de aceea nu se duce la cei înţelepţi. -
15	13	O inimă veselă înseninează faţa; dar cînd inima este tristă, duhul este mîhnit. -
15	14	Inima celor pricepuţi caută ştiinţa, dar gura nesocotiţilor găseşte plăcere în nebunie. -
15	15	Toate zilele celui nenorocit sînt rele, dar cel cu inima mulţămită are un ospăţ necurmat. -
15	16	Mai bine puţin, cu frică de Domnul, de cît o mare bogăţie, cu turburare! -
15	17	Mai bine un prînz de verdeţuri, şi dragoste, de cît un bou îngrăşat, şi ură. -
15	18	Un om iute la mînie stîrneşte certuri, dar cine este încet la mînie potoleşte neînţelegerile. -
15	19	Drumul leneşului este ca un hăţiş de spini, dar cărarea celor fără prihană este netezită. -
15	20	Un fiu înţelept este bucuria tatălui său, dar un om nesocotit dispreţuieşte pe mamă-sa. -
15	21	Nebunia este o bucurie pentru cel fără minte, dar un om priceput merge pe drumul cel drept. -
15	22	Planurile nu izbutesc, cînd lipseşte o adunare care să chibzuiască, dar izbutesc cînd sînt mulţi sfetnici. -
15	23	Omul are bucurie să dea un răspuns cu gura lui, şi ce bună este o vorbă spusă la vreme potrivită! -
15	24	Pentru cel înţelept cărarea vieţii duce în sus, ca să -l abată de la locuinţa morţilor, care este jos. -
15	25	Domnul surpă casa celor mîndri, dar întăreşte hotarele văduvei. -
15	26	Gîndurile rele sînt urîte Domnului, dar cuvintele prietenoase sînt curate înaintea Lui. -
15	27	Cel lacom de cîştig îşi turbură casa, dar cel ce urăşte mita va trăi. -
15	28	Inima celui neprihănit se gîndeşte ce să răspundă, dar gura celor răi împroaşcă răutăţi. -
15	29	Domnul Se depărtează de cei răi, dar ascultă rugăciunea celor neprihăniţi. -
15	30	O privire prietenoasă înveseleşte inima, o veste bună întăreşte oasele. -
15	31	Urechea care ia aminte la învăţăturile cari duc la viaţă, locuieşte în mijlocul înţelepţilor. -
15	32	Cel ce leapădă certarea îşi dispreţuieşte sufletul, dar cel ce ascultă mustrarea capătă pricepere. -
15	33	Frica de Domnul este şcoala înţelepciunii, şi smerenia merge înaintea slavei. -
16	1	Planurile pe cari le face inima atîrnă de om, dar răspunsul pe care -l dă gura vine dela Domnul. -
16	2	Toate căile omului sînt curate în ochii lui, dar celce cercetează duhurile este Domnul. -
16	3	Încredinţează-ţi lucrările în mîna Domnului, şi îţi vor izbuti planurile. -
16	4	Domnul a făcut toate pentru o ţintă, chiar şi pe cel rău pentru ziua nenorocirii. -
16	5	Orice inimă trufaşă este o scîrbă înaintea Domnului; hotărît, ea nu va rămînea nepedepsită. -
16	6	Prin dragoste şi credincioşie omul ispăşeşte nelegiuirea, şi prin frica de Domnul se abate dela rău. -
16	7	Cînd sînt plăcute Domnului căile cuiva, îi face prieteni chiar şi pe vrăjmaşii lui. -
16	8	Mai bine puţin, cu dreptate, decît mari venituri, cu strîmbătate. -
16	9	Inima omului se gîndeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii. -
16	10	Hotărîri dumnezeieşti sînt pe buzele împăratului, gura lui nu trebuie să facă greşeli cînd judecă. -
16	11	Cîntarul şi cumpăna dreaptă vin dela Domnul; toate greutăţile de cîntărit sînt lucrarea Lui. -
16	12	Împăraţilor le este scîrbă să facă rău, căci prin neprihănire se întăreşte un scaun de domnie. -
16	13	Buzele neprihănite sînt plăcute împăraţilor, şi ei iubesc pe celce vorbeşte cu neprihănire. -
16	14	Mînia împăratului este un vestitor al morţii, dar un om înţelept trebuie s'o potolească. -
16	15	Seninătatea feţei împăratului este viaţa, şi bunăvoinţa lui este ca o ploaie de primăvară. -
16	16	Cu cît mai mult face cîştigarea înţelepciunii decît a aurului! Cu cît este mai de dorit cîştigarea priceperii decît a argintului! -
16	17	Calea oamenilor fără prihană este să se ferească de rău; acela îşi păzeşte sufletul, care veghează asupra căii sale. -
16	18	Mîndria merge înaintea pieirii, şi trufia merge înainte căderii. -
16	19	Mai bine să fii smerit cu cei smeriţi, decît să împarţi prada cu cei mîndri. -
16	20	Cine cugetă la Cuvîntul Domnului, găseşte fericirea, şi cine se încrede în Domnul este fericit. -
16	21	Cine are o inimă înţeleaptă este numit priceput, dar dulceaţa buzelor măreşte ştiinţa. -
16	22	Înţelepciunea este un izvor de viaţă pentru cine o are; dar pedeapsa nebunilor este nebunia lor. -
16	23	Cine are o inimă înţeleaptă, îşi arată înţelepciunea cînd vorbeşte, şi mereu se văd învăţături noi pe buzele lui. -
16	24	Cuvintele prietenoase sînt ca un fagur de miere, dulci pentru suflet, şi sănătoase pentru oase. -
16	25	Multe căi i se par bune omului, dar la urmă duc la moarte. -
16	26	Cine munceşte, pentru el munceşte, căci foamea lui îl îndeamnă la lucru. -
16	27	Omul stricat pregăteşte nenorocirea, şi pe buzele lui este ca un foc aprins. -
16	28	Omul neastîmpărat stîrneşte certuri, şi pîrîtorul desbină pe cei mai buni prieteni. -
16	29	Omul asupritor amăgeşte pe aproapele său, şi -l duce pe o cale, care nu este bună. -
16	30	Cine închide ochii, ca să se dedea la gînduri stricate, cine-şi muşcă buzele, a şi săvîrşit răul. -
16	31	Perii albi sînt o cunună de cinste, ea se găseşte pe calea neprihănirii. -
16	32	Cel încet la mînie preţuieşte mai mult decît un viteaz, şi cine este stăpîn pe sine preţuieşte mai mult decît cine cucereşte cetăţi. -
16	33	Se aruncă sorţul în poala hainei, dar orice hotărîre vine dela Domnul. -
17	1	Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! -
17	2	Un argat cu minte stăpîneşte peste fiul care face ruşine, şi va împărţi moştenirea cu fraţii lui.
17	3	Tigaia lămureşte argintul, şi cuptorul lămureşte aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. -
17	4	Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, şi mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. -
17	5	Cine îşi bate joc de sărac, îşi bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o nenorocire, nu va rămînea nepedepsit. -
17	6	Copiii copiilor sînt cununa bătrînilor, şi părinţii sînt slava copiilor lor. -
17	7	Cuvintele alese nu se potrivesc în gura unui nebun; cu cît mai puţin cuvintele mincinoase în gura unui om de viţă aleasă! -
17	8	Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. -
17	9	Cine acopere o greşală, caută dragostea, dar cine o pomeneşte mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. -
17	10	O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. -
17	11	Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. -
17	12	Mai bine să întîlneşti o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. -
17	13	Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. -
17	14	Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteţi. -
17	15	Cel ce iartă pe vinovat şi osîndeşte pe cel nevinovat, sînt amîndoi o scîrbă înaintea Domnului. -
17	16	La ce slujeşte argintul în mîna nebunului? Să cumpere înţelepciunea?... Dar n'are minte. -
17	17	Prietenul adevărat iubeşte oricînd, şi în nenorocire ajunge ca un frate. -
17	18	Omul fără minte dă chezăşie, se pune chezaş pentru aproapele său. -
17	19	Cine iubeşte certurile iubeşte păcatul, şi cine-şi zideşte poarta prea înaltă, îşi caută pieirea. -
17	20	Cel cu inimă prefăcută nu găseşte fericirea, şi cel cu limba stricată cade în nenorocire. -
17	21	Cine dă naştere unui nebun va avea întristare, şi tatăl unui nebun nu poate să se bucure. -
17	22	O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. -
17	23	Cel rău primeşte daruri pe ascuns, ca să sucească şi căile dreptăţii. -
17	24	Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. -
17	25	Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, şi amărăciune celei ce l -a născut. -
17	26	Nu este bine să osîndeşti pe cel neprihănit la o gloabă, nici să loveşti pe cei de neam ales din pricina neprihănirii lor. -
17	27	Cine îşi înfrînează vorbele, cunoaşte ştiinţa, şi cine are duhul potolit este un om priceput. -
17	28	Chiar şi un prost ar trece de înţelept dacă ar tăcea, şi de priceput dacă şi-ar ţinea gura.
18	1	Cel ursuz caută ce -i place lui, se supără de orice lucru bun. -
18	2	Nebunului nu -i este de învăţătură, ci vrea să arate ce ştie el. -
18	3	Cînd vine cel rău, vine şi dispreţul; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara. -
18	4	Cuvintele gurii unui om sînt ca nişte ape adînci; izvorul înţelepciunii este ca un şivoi care curge într'una. -
18	5	Nu este bine să ai în vedere faţa celui rău, ca să nedreptăţeşti pe cel neprihănit la judecată. -
18	6	Vorbele nebunului aduc ceartă, şi gura lui înjură pînă stîrneşte lovituri. -
18	7	Gura nebunului îi aduce pieirea, şi buzele îi sînt o cursă pentru suflet. -
18	8	Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor. -
18	9	Cine se leneveşte în lucrul lui este frate cu cel ce nimiceşte. -
18	10	Numele Domnului este un turn tare; cel neprihănit fuge în el, şi stă la adăpost. -
18	11	Averea este o cetate întărită pentru cel bogat; în închipuirea lui, ea este un zid înalt. -
18	12	Înainte de pieire, inima omului se îngîmfă, dar smerenia merge înaintea slavei. -
18	13	Cine răspunde fără să fi ascultat, face o prostie şi îşi trage ruşinea. -
18	14	Duhul omului îl sprijineşte la boală; dar duhul doborît de întristare, cine -l va ridica? -
18	15	O inimă pricepută dobîndeşte ştiinţa, şi urechea celor înţelepţi caută ştiinţa. -
18	16	Darurile unui om îi fac loc, şi -i deschid intrarea înaintea celor mari. -
18	17	Cel care vorbeşte întîi în pricina lui, pare că are dreptate, dar vine celalt, şi -l ia la cercetare. -
18	18	Sorţul pune capăt neînţelegerilor, şi hotărăşte între cei puternici. -
18	19	Fraţii nedreptăţiţi sînt mai greu de cîştigat decît o cetate întărită, şi certurile lor sînt tot aşa de greu de înlăturat ca zăvoarele unei case împărăteşti. -
18	20	Din rodul gurii lui îşi satură omul trupul, din venitul buzelor lui se satură. -
18	21	Moartea şi viaţa sînt în puterea limbii; oricine o iubeşte, îi va mînca roadele. -
18	22	Cine găseşte o nevastă bună, găseşte fericirea; este un har pe care -l capătă dela Domnul. -
18	23	Săracul vorbeşte rugîndu-se, dar bogatul răspunde cu asprime. -
18	24	Cine îşi face mulţi prieteni, îi face spre nenorocirea lui, dar este un prieten care ţine mai mult la tine decît un frate. -
19	1	Mai mult preţuieşte săracul, care umblă în neprihănirea lui, decît un bogat cu buze stricate şi nebun. -
19	2	Lipsa de ştiinţă este o pagubă pentru cineva, şi cine aleargă neghiobeşte înainte, o nimereşte rău. -
19	3	Nebunia omului îi suceşte calea, şi apoi cîrteşte împotriva Domnului cu inima lui. -
19	4	Bogăţia aduce un mare număr de prieteni, dar săracul este părăsit de prietenul lui. -
19	5	Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi cel ce spune minciuni nu va scăpa. -
19	6	Omul darnic are mulţi linguşitori, şi toţi sînt prieteni cu cel ce dă daruri. -
19	7	Toţi fraţii săracului îl urăsc; cu cît mai mult se depărtează prietenii lui de el! El se îndreaptă spre ei cu vorbe rugătoare, dar ei se fac nevăzuţi. -
19	8	Cine capătă înţelepciune, îşi iubeşte sufletul; cine păstrează priceperea, găseşte fericirea. -
19	9	Martorul mincinos nu rămîne nepedepsit, şi celce spune minciuni va pieri, -
19	10	Unui nebun nu -i şade bine să trăiască în desfătări, cu atît mai puţin unui rob să stăpînească peste voivozi. -
19	11	Înţelepciunea face pe om răbdător, şi este o cinste pentru el să uite greşelile. -
19	12	Mînia împăratului este ca răcnetul unui leu, şi bunăvoinţa lui este ca roua pe iarbă. -
19	13	Un fiu nebun este o nenorocire pentru tatăl său, şi o nevastă gîlcevitoare este ca o straşină de pe care picură într'una. -
19	14	Casa şi averea le moştenim dela părinţi, dar o nevastă pricepută este un dar dela Domnul. -
19	15	Lenea te cufundă într'un somn adînc, şi sufletul molatic sufere de foame. -
19	16	Cine păzeşte porunca, îşi păzeşte sufletul; cine nu veghează asupra căii sale, va muri. -
19	17	Cine are milă de sărac, împrumută pe Domnul, şi El îi va răsplăti binefacerea. -
19	18	Pedepseşte-ţi fiul, căci tot mai este nădejde, dar nu dori să -l omori. -
19	19	Cel pe care -l apucă mînia trebuie să-şi ia pedeapsa; căci dacă -l scoţi din ea, va trebui să mai faci odată lucrul acesta. -
19	20	Ascultă sfaturile, şi primeşte învăţătura, ca să fii înţelept pe viitor! -
19	21	Omul face multe planuri în inima lui, dar hotărîrea Domnului, aceea se împlineşte. -
19	22	Ceeace face farmecul unui om este bunătatea lui; şi mai mult preţuieşte un sărac decît nu mincinos. -
19	23	Frica de Domnul duce la viaţă, şi celce o are, petrece noaptea sătul, fără să fie cercetat de nenorocire. -
19	24	Leneşul îşi vîră mîna în strachină, şi n'o duce înapoi la gură. -
19	25	Loveşte pe batjocoritor, şi prostul se va face înţelept; mustră... pe omul priceput, şi va înţelege ştiinţa. -
19	26	Cine jăfuieşte pe tatăl său şi izgoneşte pe mamă-sa, este un fiu care aduce ruşine şi ocară. -
19	27	Încetează, fiule, să mai asculţi învăţătura, dacă ea te depărtează de învăţăturile înţelepte. -
19	28	Un martor stricat îşi bate joc de dreptate, şi gura celor răi înghite nelegiuirea. -
19	29	Pedepsele sînt pregătite pentru batjocoritori, şi loviturile pentru spinările nebunilor.
20	1	Vinul este batjocoritor, băuturile tari sînt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înţelept. -
20	2	Frica pe care o însuflă împăratul este ca răcnetul unui leu, cine îl supără, păcătuieşte împotriva sa însuş. -
20	3	Este o cinste pentru om să se ferească de certuri; dar orice nebun se lasă stăpînit de aprindere. -
20	4	Toamna, leneşul nu ară; la secerat, ar vea să strîngă roade, dar nu este nimic! -
20	5	Sfaturile în inima omului sînt ca nişte ape adînci, dar omul priceput ştie să scoată din ele. -
20	6	Mulţi oameni îşi trîmbiţează bunătatea; dar cine poate găsi un om credincios? -
20	7	Cel neprihănit umblă în neprihănirea lui; ferice de copiii lui după el! -
20	8	Împăratul, care şade pe scaunul de domnie al dreptăţii, risipeşte orice rău cu privirea lui. -
20	9	Cine poate zice: ,,Mi-am curăţit inima, sînt curat de păcatul meu?`` -
20	10	Două feluri de greutăţi şi două feluri de măsuri, sînt o scîrbă înaintea Domnului. -
20	11	Copilul lasă să se vadă încă din faptele lui dacă purtarea lui va fi curată şi fără prihană. -
20	12	Urechea care aude, şi ochiul care vede, şi pe una şi pe celalt, Domnul le -a făcut. -
20	13	Nu iubi somnul, căci vei ajunge sărac; deschide ochii, şi te vei sătura de pîne. -
20	14	,,Rău! Rău!`` zice cumpărătorul, şi plecînd, se fericeşte. -
20	15	Este aur şi sînt multe mărgăritare; dar buzele înţelepte sînt un lucru scump. -
20	16	Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul; şi ţine -l zălog pentru alţii. -
20	17	Pînea minciunii este dulce omului, dar mai pe urmă gura îi este plină de pietriş. -
20	18	Planurile se pun la cale prin sfat! Fă războiul cu chibzuinţă. -
20	19	Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucrurile ascunse; şi cu cel ce nu-şi poate ţinea gura să nu te amesteci. -
20	20	Dacă cineva blăstămă pe tatăl său şi pe mamă-sa, i se va stinge lumina în mijlocul întunerecului. -
20	21	O moştenire repede cîştigată dela început, nu va fi binecuvîntată la sfîrşit. -
20	22	Nu zice: ,,Îi voi întoarce eu răul!`` Nădăjduieşte în Domnul, şi El te va ajuta. -
20	23	Domnul urăşte două feluri de greutăţi, şi cîntarul mincinos nu este un lucru bun. -
20	24	Domnu îndreaptă paşii omului, dar ce înţelege omul din calea sa? -
20	25	Este o cursă pentru om să facă în pripă o făgăduinţă sfîntă, şi abea după ce a făcut juruinţa să se gîndească. -
20	26	Un împărat înţelept vîntură pe cei răi, şi trece cu roata peste ei. -
20	27	Suflarea omului este o lumină a Domnului, care pătrunde pînă în fundul măruntaielor. -
20	28	Bunătatea şi credincioşia păzesc pe împărat, şi el îşi întăreşte scaunul de domnie prin bunătate. -
20	29	Slava tinerilor este tăria, dar podoaba bătrînilor sînt perii albi. -
20	30	Mijloacele de vindecare pentru cel rău sînt bătăile şi vînătăile pînă la rană. -
21	1	Inima împăratului este ca un rîu de apă în mîna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea. -
21	2	Omul socoteşte că toate căile lui sînt fără prihană, dar Cel ce cercetează inimile este Domnul. -
21	3	A face dreptate şi judecată, este mai plăcut Domnului decît jertfele. -
21	4	Privirile trufaşe şi inima îngîmfată, această candelă a celor răi, nu este decît păcat. -
21	5	Planurile omului harnic nu duc de cît la belşug, dar celce lucrează cu grabă n'ajunge de cît la lipsă. -
21	6	Comorile cîştigate cu o limbă mincinoasă sînt o deşertăciune care fuge, şi ele duc la moarte. -
21	7	Silnicia celor răi îi mătură, pentrucă nu vor să facă ce este drept. -
21	8	Cel vinovat merge pe căi sucite, dar cel nevinovat face ce este bine.
21	9	Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît cu o nevastă gîlcevitoare într'o casă mare. -
21	10	Sufletul celui rău doreşte răul, semenul lui n'are nici o trecere înaintea lui. -
21	11	Cînd este pedepsit batjocoritorul, prostul se face înţelept: şi cînd se dă învăţătură celui înţelept, el capătă ştiinţa. -
21	12	Cel neprihănit se uită la casa celui rău, şi vede ce repede sînt aruncaţi cei răi în nenorocire. -
21	13	Cine îşi astupă urechea la strigătul săracului, nici el nu va căpăta răspuns, cînd va striga. -
21	14	Un dar făcut în taină potoleşte mînia, şi o mită dată pe ascuns potoleşte cea mai puternică mînie. -
21	15	Este o bucurie pentru cel neprihănit să facă ce este bine, dar pentru ceice fac răul este o groază. -
21	16	Omul care se abate dela calea înţelepciunii, se va odihni în adunarea celor morţi. -
21	17	Cine iubeşte petrecerile va duce lipsă, şi cine iubeşte vinul şi untdelemnul dresurilor nu se îmbogăţeşte. -
21	18	Cel rău slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel neprihănit, şi cel stricat, pentru oamenii fără prihană. -
21	19	Mai bine să locuieşti într'un pămînt pustiu, de cît cu o nevastă gîlcevitoare şi supărăcioasă. -
21	20	Comori de preţ şi untdedelemn sînt în locuinţa celui înţelept, dar omul fără minte le risipeşte. -
21	21	Cine urmăreşte neprihănirea şi bunătatea, găseşte viaţă, neprihănire şi slavă. -
21	22	Înţeleptul cucereşte cetatea vitejilor, şi doboară puterea în care se încredeau. -
21	23	Cine îşi păzeşte gura şi limba, îşi scuteşte sufletul de multe necazuri. -
21	24	Cel mîndru şi trufaş se cheamă batjocoritor: el lucrează cu aprinderea îngîmfării.
21	25	Poftele leneşului îl omoară, pentrucă nu vrea să lucreze cu mînile. -
21	26	Toată ziua o duce numai în pofte: dar cel neprihănit dă fără zgîrcenie. -
21	27	Jertfa celor răi este o scîrbă înaintea Domnului, cu cît mai mult cînd o aduc cu gînduri nelegiuite. -
21	28	Martorul mincinos va pieri, dar omul care ascultă bine va vorbi totdeauna cu izbîndă. -
21	29	Cel rău ia o înfăţişare neruşinată, dar omul fără prihană îşi îmbunătăţeşte calea. -
21	30	Nici înţelepciunea, nici priceperea, nici sfatul n'ajută împotriva Domnului. -
21	31	Calul este pregătit pentru ziua bătăliei, dar biruinţa este a Domnului. -
22	1	Un nume bun este mai de dorit decît o bogăţie mare, şi a fi iubit preţuieşte mai mult decît argintul şi aurul. -
22	2	Bogatul şi săracul se întîlnesc: Domnul i -a făcut şi pe unul şi pe altul. -
22	3	Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sînt pedepsiţi. -
22	4	Răsplata smereniei, a fricii de Domnul, este bogăţia, slava şi viaţa. -
22	5	Spini şi curse sînt pe calea omului stricat: cel ce-şi păzeşte sufletul se depărtează de ele. -
22	6	Învaţă pe copil calea pe care trebuie s'o urmeze, şi cînd va îmbătrîni, nu se va abate dela ea. -
22	7	Bogatul stăpîneşte peste cei săraci, şi cel ce ia cu împrumut, este robul celui ce -i dă cu împrumut. -
22	8	Cine samănă nelegiuire, nelegiuire va secera, şi nuiaua nelegiuirii lui este gata. -
22	9	Omul milostiv va fi binecuvîntat, pentrucă dă săracului din pînea lui.
22	10	Izgoneşte pe batjocoritor, şi cearta se va sfîrşi, neînţelegerile şi ocările vor înceta. -
22	11	Cine iubeşte curăţia inimii, şi are bunăvoinţa pe buze, este prieten cu împăratul. -
22	12	Ochii Domnului păzesc pe cel ce are ştiinţă, dar înfruntă cuvintele celui stricat.
22	13	Leneşul zice: ,,Afară este un leu, care m'ar putea ucide pe uliţă!`` -
22	14	Gura curvelor este o groapă adîncă; pe cine vrea să -l pedepsească Domnul, acela cade în ea. -
22	15	Nebunia este lipită de inima copilului, dar nuiaua certării o va deslipi de el. -
22	16	Cine asupreşte pe sărac ca să-şi mărească avuţia, va trebui să dea şi el altuia mai bogat şi va duce lipsă. -
22	17	Pleacă-ţi urechea, şi ascultă cuvintele înţelepţilor, şi ia învăţătura mea în inimă.
22	18	Căci este bine să le păstrezi înlăuntrul tău, şi să-ţi fie toate de odată pe buze. -
22	19	Pentru ca să-ţi pui încrederea în Domnul, vreau să te învăţ eu astăzi, da, pe tine.
22	20	N'am aşternut eu oare în scris pentru tine sfaturi şi cugetări,
22	21	ca să te învăţ lucruri temeinice, cuvinte adevărate, ca să răspunzi cu vorbe adevărate celui ce te trimete? -
22	22	Nu despuia pe sărac, pentrucă este sărac, şi nu asupri pe nenorocitul care stă la poartă!
22	23	Căci Domnul le va apăra pricina lor, şi va despuia viaţa celor ce -i despoaie. -
22	24	Nu te împrieteni cu omul mînios, şi nu te însoţi cu omul iute la mînie,
22	25	ca nu cumva să te deprinzi cu cărările lui, şi să-ţi ajungă o cursă pentru suflet. -
22	26	Nu fi printre cei ce pun chezăşii, printre cei ce dau zălog pentru datorii.
22	27	Căci dacă n'ai cu ce să plăteşti, pentruce ai voi să ţi se ia patul de supt tine?
22	28	Nu muta hotarul cel vechi, pe care l-au aşezat părinţii tăi. -
22	29	Dacă vezi un om iscusit în lucrul lui, acela poate sta lîngă împăraţi, nu lîngă oamenii de rînd.
23	1	Dacă stai la masă la unul din cei mari, ia seama ce ai dinainte:
23	2	pune-ţi un cuţit în gît, dacă eşti prea lacom.
23	3	Nu pofti mîncările lui alese, căci sînt o hrană înşelătoare.
23	4	Nu te chinui ca să te îmbogăţeşti, nu-ţi pune priceperea în aceasta.
23	5	Abia ţi-ai aruncat ochii spre ea şi nu mai este; căci bogăţia îşi face aripi, şi, ca vulturul, îşi ia sborul spre ceruri.
23	6	Nu mînca pînea celui pismaş, şi nu pofti mîncările lui alese,
23	7	căci el este ca unul care îşi face socotelile în suflet. ,,Mănîncă şi bea``, îţi va zice el; dar inima lui nu este cu tine.
23	8	Bucata pe care ai mîncat -o, o vei vărsa, şi cuvintele plăcute pe cari le vei spune, sînt perdute.
23	9	Nu vorbi la urechea celui nebun, căci el nesocoteşte cuvintele tale înţelepte.
23	10	Nu muta hotarul văduvei, şi nu intra în ogorul orfanilor,
23	11	căci răzbunătorul lor este puternic: El le va apăra pricina împotriva ta.
23	12	Deschide-ţi inima la învăţătură, şi urechile la cuvintele ştiinţei.
23	13	Nu cruţa copilul de mustrare, căci dacă -l vei lovi cu nuiaua, nu va muri.
23	14	Lovindu -l cu nuiaua, îi scoţi sufletul din locuinţa morţilor.
23	15	Fiule, dacă-ţi va fi inima înţeleaptă, inima mea se va bucura;
23	16	şi lăuntrul meu se va veseli, cînd buzele tale vor spune ce este bine.
23	17	Să nu-ţi pizmuiască inima pe cei păcătoşi, ci să aibă totdeauna frică de Domnul;
23	18	căci este o răsplată, şi nu ţi se va tăia nădejdea.
23	19	Ascultă, fiule, şi fii înţelept; îndreaptă-ţi inima pe calea cea dreaptă.
23	20	Nu fi printre ceice beau vin, nici printre ceice se îmbuibează cu carne.
23	21	Căci beţivul şi cel ce se dedă la îmbuibare sărăcesc, şi aţipirea te face să porţi zdrenţe.
23	22	Asculă pe tatăl tău, care te -a născut, şi nu nesocoti pe mamă-ta, cînd a îmbătrînit.
23	23	Cumpără adevărul, şi nu -l vinde, înţelepciunea, învăţătura şi priceperea.
23	24	Tatăl celui neprihănit se veseleşte, şi cel ce dă naştere unui înţelept se bucură.
23	25	Să se bucure tatăl tău şi mama ta, să se veselească cea care te -a născut.
23	26	Fiule, dă-mi inima ta, şi să găsească plăcere ochii tăi în căile Mele.
23	27	Căci curva este o groapă adîncă, şi străina o fîntînă strîmtă.
23	28	Ea pîndeşte ca un hoţ, şi măreşte între oameni numărul celor stricaţi.
23	29	Ale cui sînt vaietele? Ale cui sînt oftările? Ale cui sînt neînţelegerile? Ale cui sînt plîngerile? Ale cui sînt rănirile fără pricină? Ai cui sînt ochii roşi?
23	30	Ale celor ce întîrzie la vin, şi se duc să golească paharul cu vin amestecat.
23	31	Nu te uita la vin cînd curge roş şi face mărgăritare în pahar; el alunecă uşor,
23	32	dar pe urmă ca un şarpe muşcă şi înţeapă ca un basilisc.
23	33	Ochii ţi se vor uita după femeile altora, şi inima îţi va vorbi prostii.
23	34	Vei fi ca un om culcat în mijlocul mării, ca un om culcat pe vîrful unui catarg.
23	35	,,M'a lovit... dar nu mă doare!... M'a bătut... dar nu simt nimic! Cînd... mă voi trezi? Mai vreau vin!``
24	1	Nu pismui pe oamenii cei răi, şi nu dori să fii cu ei;
24	2	căci inima lor se gîndeşte la prăpăd, şi buzele lor vorbesc nelegiuiri. -
24	3	Prin înţelepciune se înalţă o casă, şi prin pricepere se întăreşte;
24	4	prin ştiinţă se umplu cămările ei de toate bunătăţile de preţ şi plăcute.
24	5	Un om înţelept este plin de putere, şi cel priceput îşi oţeleşte vlaga.
24	6	Căci prin măsuri chibzuite cîştigi bătălia, şi prin marele număr al sfetnicilor ai biruinţa. -
24	7	Înţelepciunea este prea înaltă pentru cel nebun: el nu va deschide gura la judecată. -
24	8	Cine se gîndeşte să facă rău, se cheamă un om plin de răutate. -
24	9	Gîndul celui nebun nu este decît păcat, şi batjocoritorul este o scîrbă pentru oameni. -
24	10	Dacă slăbeşti în ziua necazului, mică îţi este puterea. -
24	11	Izbăveşte pe cei tîrîţi la moarte, şi scapă pe ceice sînt aproape să fie junghiaţi. -
24	12	Dacă zici: ,,Ah! n'am ştiut!``... Crezi că nu vede Celce cîntăreşte inimile şi Celce veghează asupra sufletului tău? Şi nu va răsplăti El fiecăruia după faptele lui? -
24	13	Fiule, mănîncă miere, căci este bună, şi fagurul de miere este dulce pentru cerul gurii tale.
24	14	Tot aşa, şi înţelepciunea este bună pentru sufletul tău: dacă o vei găsi, ai un viitor, şi nu ţi se va tăia nădejdea. -
24	15	Nu întinde curse, nelegiuitule, la locuinţa celui neprihănit, şi nu -i turbura odihna.
24	16	Căci cel neprihănit de şapte ori cade, şi se ridică, dar cei răi se prăbuşesc în nenorocire.
24	17	Nu te bucura de căderea vrăjmaşului tău, şi să nu ţi se veselească inima cînd se poticneşte el,
24	18	ca nu cumva Domnul să vadă, să nu -I placă, şi să-Şi întoarcă mînia dela el. -
24	19	Nu te mînia din pricina celor ce fac rău, şi nu pizmui pe cei răi!
24	20	Căci cel ce face răul n'are niciun viitor, şi lumina celor răi se stinge. -
24	21	Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul; şi să nu te amesteci cu cei neastîmpăraţi!
24	22	Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfîrşitul amîndorora! -
24	23	Iată ce mai spun înţelepţii: ,,Nu este bine să ai în vedere faţa oamenilor în judecăţi.`` -
24	24	Pe cine zice celui rău: ,,Tu eşti bun!`` îl blastămă popoarele, şi -l urăsc neamurile.
24	25	Dar celor ce judecă drept le merge bine, şi o mare binecuvîntare vine peste ei. -
24	26	Un răspuns bun este ca un sărut pe buze.
24	27	Vezi-ţi întîi de treburi afară, îngrijeşte de lucrul cîmpului, şi apoi apucă-te să-ţi zideşti casa. -
24	28	Nu vorbi în chip uşuratic împotriva aproapelui tău; ori ai vrea să înşeli cu buzele tale? -
24	29	Nu zice: ,,Cum mi -a făcut el aşa am să -i fac şi eu, îi vor răsplăti după faptele lui!`` -
24	30	Am trecut pe lîngă ogorul unui leneş, şi pe lîngă via unui om fără minte.
24	31	Şi era numai spini, acoperit de mărăcini, şi zidul de piatră era prăbuşit.
24	32	M'am uitat bine şi cu luare aminte, şi am tras învăţătură din ce am văzut.
24	33	,,Să mai dorm puţin, să mai aţipesc puţin, să mai încrucişez mînile puţin ca să mă odihnesc!``...
24	34	Şi sărăcia vine peste tine pe neaşteptate, ca un hoţ, şi lipsa, ca un om înarmat.
25	1	Iată încă vreocîteva din Pildele lui Solomon, strînse de oamenii lui Ezechia, împăratul lui Iuda. -
25	2	Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor, dar slava împăraţilor stă în cercetarea lucrurilor. -
25	3	Înălţimea cerurilor, adîncimea pămîntului, şi inima împăraţilor sînt nepătrunse. -
25	4	Scoate zgura din argint, şi argintarul va face din el un vas ales.
25	5	Scoate şi pe cel rău dinaintea împăratului, şi scaunul lui de domnie se va întări prin neprihănire. -
25	6	Nu te făli înaintea împăratului, şi nu lua locul celor mari;
25	7	căci este mai bine să ţi se zică: ,,Suie-te mai sus!`` decît să fii pogorît înaintea voivodului pe care ţi -l văd ochii. -
25	8	Nu te grăbi să te iei la ceartă, ca nu cumva la urmă să nu ştii ce să faci, cînd te va lua la ocări aproapele tău. -
25	9	Apără-ţi pricina împotriva aproapelui tău, dar nu da pe faţă taina altuia,
25	10	ca nu cumva, aflînd -o cineva, să te umple de ruşine, şi să-ţi iasă nume rău care să nu se mai şteargă. -
25	11	Un cuvînt spus la vremea potrivită, este ca nişte mere de aur într'un coşuleţ de argint. -
25	12	Ca o verigă de aur şi o podoabă de aur curat, aşa este înţeleptul care mustră, pentru o ureche ascultătoare. -
25	13	Ca răcoreala zăpezii pe vremea secerişului, aşa este un sol credincios pentru cel ce -l trimete: el înviorează sufletul stăpînului său.
25	14	Ca norii şi vîntul fără ploaie, aşa este un om care se laudă pe nedrept cu dărniciile lui. -
25	15	Prin răbdare se înduplecă un voivod, şi o limbă dulce poate zdrobi oase.
25	16	Dacă dai peste miere, nu mînca decît atît cît îţi ajunge, ca să nu ţi se scîrbească şi s'o verşi din gură. -
25	17	Calcă rar în casa aproapelui tău, ca să nu se sature de tine şi să te urască. -
25	18	Ca un buzdugan, ca o sabie şi ca o săgeată ascuţită, aşa este un om care face o mărturisire mincinoasă împotriva aproapelui său. -
25	19	Ca un dinte stricat şi ca un picior care şchioapătează, aşa este încrederea într'un stricat la ziua necazului. -
25	20	Ca unul care îşi scoate haina pe o zi rece, sau varsă oţet pe silitră, aşa este cine cîntă cîntece unei inimi în nenorocire. -
25	21	Dacă este flămînd vrăjmaşul tău, dă -i pîne să mănînce, dăcă -i este sete, dă -i apă să bea.
25	22	Căci făcînd aşa, aduni cărbuni aprinşi pe capul lui, şi Domnul îţi va răsplăti. -
25	23	Vîntul de miazănoapte aduce ploaia, şi limba clevetitoare aduce o faţă mîhnită. -
25	24	Mai bine să locuieşti într'un colţ pe acoperiş, decît să locuieşti într'o casă mare cu o nevastă gîlcevitoare. -
25	25	Ca apa proaspătă pentru un om obosit, aşa este o veste bună venită dintr'o ţară depărtată. -
25	26	Ca o fîntînă turbure şi ca un izvor stricat, aşa este cel neprihănit care se clatină înaintea celui rău. -
25	27	Nu este bine să mănînci multă miere: tot aşa, nu este o cinste să alergi după slava ta însuţi. -
25	28	Omul care nu este stăpîn pe sine, este ca o cetate surpată şi fără ziduri.
26	1	Cum nu se potrivesc zăpada vara, şi ploaia în timpul secerişului, aşa nu se potriveşte slava pentru un nebun.
26	2	Cum sare vrabia încoace şi încolo şi cum sboară rîndunica, aşa nu nimereşte blestemul neîntemeiat. -
26	3	Biciul este pentru cal, frîul pentru măgar, şi nuiaua pentru spinarea nebunilor. -
26	4	Nu răspunde nebunului după nebunia lui, ca să nu semeni şi tu cu el. -
26	5	Răspunde însă nebunului după nebunia lui, ca să nu se creadă înţelept. -
26	6	Celce trimete o solie printr'un nebun, îşi taie singur picioarele, şi bea nedreptatea. -
26	7	Cum sînt picioarele ologului, aşa este şi o vorbă înţeleaptă în gura unor nebuni. -
26	8	Cum ai pune o piatră în praştie, aşa este cînd dai mărire unui nebun. -
26	9	Ca un spin care vine în mîna unui om beat, aşa este o vorbă înţeleaptă în gura nebunilor. -
26	10	Ca un arcaş care răneşte pe toată lumea, aşa este celce tocmeşte pe nebuni şi pe întîii veniţi. -
26	11	Cum se întoarce cînele la ce a vărsat, aşa se întoarce nebunul la nebunia lui. -
26	12	Dacă vezi un om care se crede înţelept, poţi să ai mai multă nădejde pentru un nebun decît pentru el. -
26	13	Leneşul zice: ,,Afară este un leu, pe uliţe este un leu!
26	14	Cum se învîrteşte uşa pe ţîţînile ei, aşa se învîrteşte leneşul în patul lui.
26	15	Leneşul îşi vîră mîna în blid, şi -i vine greu s'o ducă iarăş la gură. -
26	16	Leneşul se crede mai înţelept decît şapte oameni cari răspund cu judecată.
26	17	Un trecător care se amestecă într'o ceartă care nu -l priveşte, este ca unul care apucă un cîne de urechi.
26	18	Ca nebunul care aruncă săgeţi aprise şi ucigătoare,
26	19	aşa este omul care înşală pe aproapele său, şi apoi zice: ,,Am vrut doar să glumesc!`` -
26	20	Cînd nu mai sînt lemne, focul se stinge; şi cînd nu mai este niciun clevetitor, cearta se potoleşte.
26	21	După cum cărbunele face jăratic, şi lemnul foc, tot aşa şi omul gîlcevitor aprinde cearta.
26	22	Cuvintele clevetitorului sînt ca nişte prăjituri, alunecă pînă în fundul măruntaielor. -
26	23	Ca zgura de argint pusă pe un ciob de pămînt, aşa sînt buzele aprinse şi o inimă rea.
26	24	Celce urăşte se preface cu buzele lui, şi înlăuntrul lui pregăteşte înşelăciunea.
26	25	Cînd îţi vorbeşte cu glas dulce, nu -l crede, căci şapte urîciuni sînt în inima lui.
26	26	Chiar dacă-şi ascunde ura în prefăcătorie, totuş răutatea lui se va descoperi în adunare. -
26	27	Cine sapă groapa altuia cade el în ea, şi piatra se întoarce peste cel ce o prăvăleşte.
26	28	Limba mincinoasă urăşte pe cei pe cari -i doboară ea, şi gura linguşitoare pregăteşte pieirea. -
27	1	Nu te făli cu ziua de mîne, căci nu ştii ce poate aduce o zi. -
27	2	Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale.
27	3	Piatra este grea, şi nisipul este greu, dar supărarea pe care o pricinuieşte nebunul este mai grea de cît amîndouă. -
27	4	Furia este fără milă şi mînia năvalnică, dar cine poate sta împotriva geloziei? -
27	5	Mai bine o mustrare pe faţă de cît o prietenie ascunsă. -
27	6	Rănile făcute de un prieten dovedesc credincioşia lui, dar sărutările unui vrăjmaş sînt mincinoase. -
27	7	Sătulul calcă în picioare fagurul de miere, dar pentru cel flămînd toate amărăciunile sînt dulci. -
27	8	Ca pasărea plecată din cuibul ei, aşa este omul plecat din locul său.
27	9	Cum înveseleşte untdelemnul şi tămîia inima, aşa de dulci sînt sfaturile pline de dragoste ale unui prieten. -
27	10	Nu părăsi pe prietenul tău şi pe prietenul tatălui tău, dar nu intra în casa fratelui tău în ziua necazului tău: mai bine un vecin aproape de cît un frate departe. -
27	11	Fiule, fii înţelept, şi înveseleşte-mi inima, şi atunci voi putea răspunde celui ce mă batjocoreşte. -
27	12	Omul chibzuit vede răul şi se ascunde; dar proştii merg spre el şi sînt pedepsiţi. -
27	13	Ia -i haina, căci s'a pus chezaş pentru altul, ia -l zălog în locul unei străine. -
27	14	Binecuvîntarea aproapelui cu glas tare dis de dimineaţă, este privită ca un blestem. -
27	15	O straşină, care picură necurmat într'o zi de ploaie, şi o nevastă gîlcevitoare sînt tot una.
27	16	Cine o opreşte, parcă opreşte vîntul, şi parcă ţine untdelemnul în mîna dreaptă. -
27	17	După cum ferul ascute ferul, tot aşa şi omul aţîţă mînia altui om. -
27	18	Cine îngrijeşte de un smochin va mînca din rodul lui, şi cine-şi păzeşte stăpînul va fi preţuit. -
27	19	Cum răspunde în apă faţa la faţă, aşa răspunde inima omului inimii omului. -
27	20	După cum locuinţa morţilor şi adîncul nu se pot sătura, tot aşa nici ochii omului nu se pot sătura. -
27	21	Ce este tigaia pentru lămurirea argintului şi cuptorul pentru lămurirea aurului: aceea este bunul nume pentru un om. -
27	22	Pe nebun chiar dacă l-ai pisa cu pisălogul în piuă, în mijlocul grăunţelor, nebunia tot n'ar ieşi din el. -
27	23	Îngrijeşte bine de oile tale, şi ia seama la turmele tale.
27	24	Căci nici o bogăţie nu ţine vecinic, şi nici cununa nu rămîne pe vecie. -
27	25	Dupăce se ridică fînul, se arată verdeaţa nouă, şi ierburile de pe munţi sînt strînse. -
27	26	Mieii sînt pentru îmbrăcăminte, şi ţapii pentru plata ogorului;
27	27	laptele caprelor ţi-ajunge pentru hrana ta, a casei tale, şi pentru întreţinerea slujnicelor tale.
28	1	Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tînăr. -
28	2	Cînd este răscoală într'o ţară, sînt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinueşte. -
28	3	Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi, este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pîne. -
28	4	Ceice părăsesc legea, laudă pe cel rău, dar ceice păzesc legea se mînie pe el. -
28	5	Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar ceice caută pe Domnul înţeleg totul. -
28	6	Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decît bogatul care umblă pe căi sucite. -
28	7	Celce păzeşte legea, este un fiu priceput, dar celce umblă cu cei desfrînaţi face ruşine tatălui său. -
28	8	Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobîndă şi camătă, le strînge pentru celce are milă de săraci. -
28	9	Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n'asculte legea, chiar şi rugăciunea lui este o scîrbă. -
28	10	Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea, cade în groapa pe care a săpat -o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. -
28	11	Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. -
28	12	Cînd biruiesc cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. -
28	13	Cine îşi ascunde fărădelegile, nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele, capătă îndurare. -
28	14	Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. -
28	15	Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămînd, aşa este cel rău care stăpîneşte peste un popor sărac. -
28	16	Un voivod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. -
28	17	Un om al cărui cuget este încărcat cu sîngele altuia, fuge pînă la groapă: nimeni să nu -l oprească. -
28	18	Cine umblă în neprihănire, găseşte mîntuirea, dar cine umblă pe două căi strîmbe cade într'o groapă. -
28	19	Cine îşi lucrează cîmpul are belşug de pîne, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. -
28	20	Un om credincios este năpădit de binecuvîntări, dar celce vrea să se îmbogăţească repede nu rămîne nepedepsit. -
28	21	Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pîne poate un om să se dedea la păcat. -
28	22	Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. -
28	23	Cine mustră pe alţii, găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decît cel cu limba linguşitoare. -
28	24	Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa, şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. -
28	25	Cel lacom stîrneşte certuri, dar celce se încrede în Domnul este săturat din belşug. -
28	26	Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mîntuit. -
28	27	Cine dă săracului, nu duce lipsă, dar cine închide ochii, este încărcat cu blesteme. -
28	28	Cînd se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar cînd pier ei, cei buni se înmulţesc. -
29	1	Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor, va fi zdrobit deodată şi fără leac. -
29	2	Cînd se înmulţesc cei buni, poporul se bucură, dar cînd stăpîneşte cel rău, poporul geme. -
29	3	Cine iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său, dar cine umblă cu curvele risipeşte averea. -
29	4	Un împărat întăreşte ţara prin dreptate, dar cine ia mită, o nimiceşte. -
29	5	Cine linguşeşte pe aproapele său, îi întinde un laţ supt paşii lui. -
29	6	În păcatul omului rău este o cursă, dar cel bun biruie şi se bucură. -
29	7	Cel bun pricepe pricina săracilor, dar cel rău nu poate s'o priceapă. -
29	8	Cei uşuratici aprind focul în cetate, dar înţelepţii potolesc mînia. -
29	9	Cînd se ceartă un înţelept cu un nebun, să se tot supere sau să tot rîdă, căci pace nu se face. -
29	10	Oamenii setoşi de sînge urăsc pe omul fără prihană, dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa. -
29	11	Nebunul îşi arată toată patima, dar înţeleptul o stăpîneşte. -
29	12	Cînd celce stăpîneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase, toţi slujitorii lui sînt nişte răi. -
29	13	Săracul şi asupritorul se întîlnesc, dar Domnul le luminează ochii la amîndoi,
29	14	Un împărat care judecă pe săraci după adevăr, îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie. -
29	15	Nuiaua şi certarea dau înţelepciunea, dar copilul lăsat de capul lui face ruşine mamei sale. -
29	16	Cînd se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul, dar cei buni le vor vedea căderea. -
29	17	Pedepseşte-ţi fiul, şi el îţi va da odihnă, şi îţi va aduce desfătare sufletului. -
29	18	Cînd nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frîu; dar ferice de poporul care păzeşte legea! -
29	19	Nu prin vorbe se pedepseşte un rob, căci chiar dacă pricepe, n'ascultă. -
29	20	Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit, poţi să nădăjduieşti mai mult dela un nebun decît dela el. -
29	21	Slujitorul pe care -l răsfeţi din copilărie, la urmă ajunge de se crede fiu. -
29	22	Un om mînios stîrneşte certuri, şi un înfuriat face multe păcate. -
29	23	Mîndria unui om îl scoboară, dar cine este smerit cu duhul capătă cinste. -
29	24	Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul, şi nu spune nimic. -
29	25	Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n'are dece să se teamă. -
29	26	Mulţi umblă după bunăvoinţa celui ce stăpîneşte, dar Domnul este acela care face dreptate fiecăruia.
29	27	Omul nelegiuit este o scîrbă înaintea celor neprihăniţi, dar cel ce umblă fără prihană este o scîrbă înaintea celor răi.
30	1	Cuvintele lui Agur, fiul lui Iache. Cuvintele înţelepte rostite de omul acesta pentru Itiel, pentru Itiel şi pentru Ucal.
30	2	Negreşit, sînt mai prost decît oricine, şi n'am pricepere de om.
30	3	N'am învăţat înţelepciunea, şi nu cunosc ştiinţa sfinţilor.
30	4	Cine s'a suit la ceruri, şi cine s'a pogorît din ele? Cine a adunat vîntul în pumnii lui? Cine a strîns apele în haina lui? Cine a hotărît toate marginile pămîntului? Cum se numeşte el, şi cum cheamă pe fiul său? Ştii tu lucrul acesta? -
30	5	Orice cuvînt al lui Dumnezeu este încercat. El este un scut pentru ceice se încred în El.
30	6	N'adăuga nimic la cuvintele Lui, ca să nu te pedepsească, şi să fii găsit mincinos. -
30	7	Două lucruri Îţi cer; nu mi le opri, înainte de moarte!
30	8	Depărtează dela mine neadevărul şi cuvîntul mincinos; nu-mi da nici sărăcie, nici bogăţie, dă-mi pînea care-mi trebuie.
30	9	Ca nu cumva, în belşug, să mă lepăd de Tine, şi să zic: ,,Cine este Domnul?`` Sau ca nu cumva în sărăcie, să fur, şi să iau în deşert Numele Dumnezeului Meu. -
30	10	Nu cleveti pe un slujitor la stăpînul lui, ca să nu te blesteme şi să te faci vinovat. -
30	11	Este un neam de oameni care blastămă pe tatăl său, şi nu binecuvintează pe mamă-sa.
30	12	Este un neam de oameni care se crede curat, şi totuş, nu este spălat de întinăciunea lui.
30	13	Este un neam de oameni ai căror ochi sînt trufaşi, şi cari îşi ţin pleoapele sus.
30	14	Este un neam de oameni, ai căror dinţi sînt nişte săbii, şi ale căror măsele sînt nişte cuţite, ca să mănînce pe cel nenorocit de pe pămînt, şi pe cei lipsiţi dintre oameni. -
30	15	Lipitoarea are două fete: ,,Dă! dă!`` Trei lucruri sînt nesăţioase, patru lucruri nu zic niciodată: ,,Destul!``,
30	16	şi anume: Locuinţa morţilor, femeia stearpă, pămîntul, care nu este sătul de apă, şi focul, care nu zice niciodată: ,,Destul!`` -
30	17	Pe ochiul care îşi bate joc de tatăl său, şi nesocoteşte ascultarea de mamă, îl vor scobi corbii dela pîrîu, şi îl vor mînca puii de vultur. -
30	18	Trei lucruri sînt mai pesus de puterile mele, şi chiar patru pe cari nu le pot pricepe:
30	19	urma vulturului pe cer, urma şarpelui pe stîncă, urma corăbiei în mijlocul mării, şi urma omului la o fată.
30	20	Tot aşa este şi calea femeii preacurve: ea mănîncă, şi se şterge la gură, şi apoi zice: ,,N'am făcut nimic rău.`` -
30	21	Trei lucruri fac să se răscoale o ţară, şi patru lucruri nu le poate suferi:
30	22	un rob, care a început să împărăţească, un nebun, care are pîne din belşug,
30	23	o femeie dispreţuită care se mărită, şi o roabă care moşteneşte pe stăpînă-sa. -
30	24	Patru vietăţi sînt mai mici pe pămînt, şi totuş din cele mai înţelepte:
30	25	furnicile, cari nu sînt un popor tare, dar îşi pregătesc hrana vara,
30	26	şoarecii de munte, cari nu sînt un popor puternic, dar îşi aşează locuinţa în stînci;
30	27	lăcustele n'au împărat, şi totuş pornesc toate în cete;
30	28	păianjenul îl poţi prinde cu mînile, şi se găseşte totuş în casele împăraţilor.
30	29	Trei fiinţe au o ţinută frumoasă, şi patru au mers măreţ:
30	30	leul, viteazul dobitoacelor, care nu se dă înapoi dinaintea nimănui,
30	31	calul închingat gata, şi ţapul; şi împăratul, căruia nimeni nu -i poate sta împotrivă. -
30	32	Dacă mîndria te împinge la fapte de nebunie, şi dacă ai gînduri rele, pune mîna la gură:
30	33	căci baterea laptelui dă smîntînă, scărpinarea nasului dă sînge, şi stoarcerea mîniei dă certuri.
31	1	Cuvintele împăratului Lemuel. Învăţătura pe care i -o dădea mamă-sa.
31	2	Ce să-ţi spun, fiule? Ce să-ţi spun fiul trupului meu? Ce să-ţi spun, fiule, rodul juruinţelor mele?
31	3	Nu-ţi da femeilor vlaga, şi desmierdările tale celor ce pierd pe împăraţi.
31	4	Nu se cade împăraţilor, Lemuele, nu se cade împăraţilor să bea vin, nici voivozilor să umble după băuturi tari;
31	5	ca nu cumva, bînd, să uite legea, şi să calce drepturile tuturor celor nenorociţi.
31	6	Daţi băuturi tari celui ce piere, şi vin, celui cu sufletul amărît;
31	7	ca să bea să-şi uite sărăcia, şi să nu-şi mai aducă aminte de necazurile lui. -
31	8	Deschide-ţi gura pentru cel mut, pentru pricina tuturor celor părăsiţi!
31	9	Deschide-ţi gura, judecă cu dreptate, şi apără pe cel nenorocit şi pe cel lipsit.
31	10	Cine poate găsi o femeie cinstită? Ea este mai de preţ decît mărgăritarele.
31	11	Inima bărbatului se încrede în ea, şi nu duce lipsă de venituri.
31	12	Ea îi face bine, şi nu rău, în toate zilele vieţii sale.
31	13	Ea face rost de lînă şi de in, şi lucrează cu mîni harnice.
31	14	Ea este ca o corabie de negoţ; de departe îşi aduce pînea.
31	15	Ea se scoală cînd este încă noapte, şi dă hrană casei sale, şi împarte lucrul de peste zi slujnicelor sale.
31	16	Se gîndeşte la un ogor, şi -l cumpără; din rodul muncii ei sădeşte o vie. -
31	17	Ea îşi încinge mijlocul cu putere, şi îşi oţeleşte braţele.
31	18	Vede că munca îi merge bine, lumina ei nu se stinge noaptea.
31	19	Ea pune mîna pe furcă, şi degetele ei ţin fusul.
31	20	Ea îşi întinde mîna către cel nenorocit, îşi întinde braţul către cel lipsit.
31	21	Nu se teme de zăpadă pentru casa ei, căci toată casa ei este îmbrăcată cu cărmiziu.
31	22	Ea îşi face învelitori, are haine de in supţire şi purpură.
31	23	Bărbatul ei este bine văzut la porţi, cînd şade cu bătrînii ţării.
31	24	Ea face cămăşi, şi le vinde, şi dă cingători negustorului.
31	25	Ea este îmbrăcată cu tărie şi slavă, şi rîde de ziua de mîne.
31	26	Ea deschide gura cu înţelepciune, şi învăţături plăcute îi sînt pe limbă.
31	27	Ea veghează asupra celor ce se petrec în casa ei, şi nu mănîncă pînea lenevirii.
31	28	Fiii ei se scoală, şi o numesc fericită; bărbatul ei se scoală, şi -i aduce laude zicînd:
31	29	,,Multe fete au o purtare cinstită, dar tu le întreci pe toate.``
31	30	Desmerdările sînt înşelătoare, şi frumuseţa este deşartă, dar femeia care se teme de Domnul va fi lăudată.
31	31	Răsplătiţi -o cu rodul muncii ei, şi faptele ei s'o laude la porţile cetăţii

Multilingual Scriptures

(Compare books in 2 different language versions of your choice)

Comparison Search:

Free Search: